05/ian/2009 La mulţi ani domnului profesor Cioroianu… Adrian Cioroianu!
Nu e deloc uşor să faci o supriză unui om destul de neconvenţional şi care deseori surprinde el însuşi prin idei, prin luări de poziţii şi printr-o curiozitate rară faţă de oameni şi faţă de opiniile lor (curiozitate pe care o recunoaşte ca fiind principala sa calitate – vezi interviul luat de G. Onofrei, în revista Suplimentul de cultură, în august 2005).
Totuşi, prin aceste câteva materiale postate astăzi fără aprobarea sa expresă – aici e momentul să deconspirăm faptul că dl Cioroianu nu ştie cum funcţionează, tehnic vorbind, acest blog!!! – , dorim să-l suprindem şi, evident, să-i spunem distinsului profesor „La mulţi ani!” cu ocazia zilei sale de naştere – care este, :), întâmplător, şi ziua de naştere a regelui Juan Carlos al Spaniei 🙂 – şi, în plus, să-i facem câteva mici sugestii:
– dat fiind că are un ceas James Bond la mână, poate în acest an nu va mai întârzia acolo unde este uneori aşteptat – dl prof. Lucian Boia ar putea da ceva detalii :).
– dat fiind că lucrează la o carte despre Rusia (mă rog, volumul al doilea, deşi nici măcar unii dintre noi nu l-am terminat pe primul!), poate va profita de ocazie să-şi ducă (măcar) colaboratorii într-o excursie la Sankt Petersburg!
– dat fiind că acest blog este dedicat Rusiei & Eurasiei, poate ne spune dl profesor Cioroianu ce amintiri are din acea seară din aprilie 2008, când l-a primit pe preşedintele rus Putin pe Otopeni!
– dat fiind că Barack Obama a luat Premiul Nobel (pe 9 octombrie 2009) exact la o săptămână după ce dl Cioroianu îl critica în revista Dilema veche (pe 2 octombrie 2009), poate n-ar strica, dle profesor, să ne spuneţi măcar nouă cu anticipaţie pe cine mai aveţi de gând să criticaţi în anul acesta!
– dat fiind că dl Cioroianu este (pe lângă Dilema veche!) un colaborator al editurii Curtea Veche, aşteptăm o explicaţie despre cum se face că specializarea sa este, totuşi, cea de istorie contemporană & recentă!
– dat fiind că dl Cioroianu este aproape în fiecare zi invitat la câte o televiziune, n-ar strica să spună din când în când, „pe sticlă”, cât este ceasul, pentru a ne da şi noi seama dacă emisiunea este în direct sau în reluare!
– dat fiind că dl Cioroianu a fost la Paris, la mijlocul lui decembrie 2009, pentru susţinerea unei conferinţe, aşteptăm să ni se clarifice: i) ce mai făcea Carla Bruni; ii) care mai este preţul parfumului Cool Water – Davidoff; iii) dacă s-a întâlnit cu Vladimir Putin, plecat şi el la cumpărături; iv) cum mai evoluează contractul de armanent dintre Franţa şi Rusia; v) dacă s-a întâlnit pe acolo cu fantoma – sau cu fantasma – lui Edgar Morin!
Acestea fiind spuse, „La mulţi ani!”, domnule Cioroianu – Adrian Cioroianu! -, multă inspiraţie în textele pe care le trimiteţi spre G E O P O L I T I K O N şi, mai ales, succes în toate!
– colaboratorii G E O P O L I T I K O N
5 ianuarie 2010 - Posted by EURAST Center | Bibliografii, First chapter, Geopolitica, Intelo, Istorie | Adrian Cioroianu, EURAST, geopolitikon
4 comentarii »
Lasă un răspuns Anulează răspunsul
EURAST Center Bucureşti ●
►►►◄◄◄
În curând, rezultatele concursului
Recunoaşteţi personajul/personajele?
(termenul pentru trimiterea răspunsurilor a expirat!)
►►►◄◄◄
W H A T ’s H O T
● Lansare „Doar adevărul” de Anna Politkovskaia la Târgul de Carte Bookfest 2011
● În cel mai recent număr al revistei Dilema veche (nr. 380, 26 mai 2011), Adrian Cioroianu scrie despre un fragment de lume arabă, văzută la ea acasă – în Qatar.
►►►◄◄◄
CARICATURA & comics de duminică
(01 – 2 mai 2010) – (02 – 9 mai 2010) – (03 – 16 mai 2010) – (04 – 23 mai 2010) – (05 – 30 mai 2010) – (06 – 6 iunie 2010) – (07 – 13 iunie 2010) – (08 – 20 iunie 2010) – (09 – 27 iunie 2010) – (10 – 4 iulie 2010)
►►►◄◄◄
Centrul de Studii Europene şi Eurasiatice (European & Eurasian Studies – EURAST Center) este un proiect academic iniţiat de Adrian Cioroianu – Dr. în Istorie, profesor universitar la Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureşti, fost ministru al Afacerilor externe (2007-2008). EURAST Center şi G E O P O L I T I K O N Blog sunt dedicate analizei politice şi geopolitice a Rusiei, spaţiului ex-sovietic şi Eurasiei în relaţiile lor cu statele Uniunii Europene şi cu Occidentul generic. Şi nu numai atât… (adrese de contact & mesaj pentru toţi corespondenţii G E O P O L I T I K O N & EURAST)
►►►◄◄◄
● Fără complexe, despre contexte – cărţile, de bine şi de rău: Adrian Cioroianu despre volume semnate de: Lavinia Betea (coord.)… Lucian Boia… Boris Buzilă … Pavel Câmpeanu… Gheorghe E. Cojocaru… Silviu Curticeanu… Eugen Denize (†)… Dan Dungaciu … Dinu C. Giurescu … Mihaela Grancea … Václav Havel … Steve LeVine … Zoe Iustina Martin & Ion Irimescu… Nicolae Răzvan Mitu… Mircea Morariu… Florin Müller (coord.)… Bogdan Murgescu… Dumitru Popescu… Radu Portocala (coord.)… Victor Sebestyen… Oleg Serebrian
►►►◄◄◄
Adrian Cioroianu: Poveşti suprapuse în Dilema veche:
ps 445 – Reabilitatea postumă a dlui Goe (Dv 321, 08 apr. 2010) ●● ps 446 – Un măr, un glonţ şi-un kil de heroină (Dv 322, 15 apr. a.c.) ●● ps 447 – Românii şi polonii, de la Sobieski la Kaczynski (Dv 323, 22 apr. a.c.) ●● ps 448 – Singurul supravieţuitor al Golaniadei (Dv 324, 29 apr a.c.) ●● ps 449 – Nevroze de paradă, de la Chişinău la Moscova (Dv 325, 06 mai a.c.) ●● ps 450 – O autentică stăpînă peste bucate (Dv 326, 13 mai 2010) ●● ps 451 – Pe cine iubesc (în văzul lumii!) miresele din Chişinău? (Dv 327, 20 mai 2010) ●● ps 452 – Contra lui au fost Hitler, Stalin şi Vaticanul (Dv 328, 27 mai 2010) ●● ps 453 – Ce au în comun Cuza şi Ceauşescu (şi alţii) (Dv 329, 03 iunie 2010) ●● ps 454 – Mă autodenunţ (Dv 330, 10 iunie 2010) ●● ps 455 – Un „prinţ” din Levant îndrăgind caterinca… (Dv 331, 17 iunie 2010) ●● ps 456 – Moartea unui simbol al umbrei româneşti (Dv, 332, 24 iunie 2010) ●● ps 457 – Victoria finală a lui Dan Diaconescu (Dv, 333, 01 iulie 2010) ●● ●●
►►►◄◄◄
● EURAST recomandă: revista Scrisul românesc, nr. 1 (77), ianuarie 2010 ● revista Scrisul românesc, nr. 2 (78), februarie 2010 ● revista Scrisul românesc, nr 3 (79), martie 2010 ● revista Scrisul românesc, nr. 4, (80), aprilie 2010 ● revista Scrisul românesc, nr. 5 (81), mai 2010 ● revista Scrisul românesc, nr. 6 (82), iunie 2010 ● revista Timpul, nr. 1/ ianuarie 2010 ● revista Timpul nr. 2/februarie 2010 ● revista Timpul, nr. 3 / martie 2010 ● revista Timpul, nr. 5 / mai 2010 ● revista Suplimentul de cultură, nr. 259/2010 ● revista Journal for the Study of Religions and Ideologies, volume 9, no. 25, Spring 2010 ● revista Foreign Policy România nr. 15, martie – aprilie 2010 ● revista Foreign Policy România, nr. 16, mai-iunie 2010 ● ● ●
►►►◄◄◄
Arhiva G E O P O L I T I K O N
● Joi, 24 iunie a.c., ora 19.00, postul Radio France International (FM 93,5 la Bucureşti) propune o emisiune (moderată de Luca Niculescu) despre starea democraţiei în Rusia de azi. Invitaţi: Mircea Vasilescu şi Adrian Cioroianu. (detalii)
(înregistrarea video-audio a emisiunii)
Teme & teze G E O P O L I T I K O N
● Europa unită: are 50 de ani şi e gripată – şi seamănă teribil cu noi toţi
(1/7) – (2/7) – (3/7) – (4/7) – (5/7)
● Relaţiile dintre Statele Unite ale Americii şi China în anii 1970 – şi contribuţia României
(1/5) – 2/5
● Invitaţie la “Cântece de Crăciun” (plus “Visul lui Machiavelli”!) la Craiova
● O soluţie concretă pentru ieşirea din criză!
● 28/sept/2010 Acum 20 de ani: ultimele spasme politice ale URSS
● 26/sept/2010 Despre Rusia, despre Albert Camus şi Michel Foucault ş.a.
● 25/sept/2010 Scandalul Thilo Sarrazin a încins sfârşitul verii în Germania
● 24/sept/2010 “Visul lui Machiavelli” în vizită la Ploieşti
● 23/sept/2010 O propunere pentru noua conducere a TVR
● 20/sept/2010 Competiţia culturală româno-rusă la Chişinău
● 19/sept/2010 Igor Caşu (Chişinău) despre o carte-program a lui Al. Soljeniţîn
● 18/sept/2010 Papa – vizită cu probleme la Londra şi un posibil atentat
● 18/sept/2010 O analiză a recentului vot pentru Constituţie din Turcia
● 17/sept/2010 Rusia îşi descreţeşte fruntea şi încearcă zâmbetul – despre noul PR al Moscovei (2/2)
● 16/sept/2010 Cum ajungi în Cosmos, via Chişinău
● 16/sept/2010 Bedros Horasangian: Note pe marginea actualităţii internaţionale
● 26/iul/2010 Bucureştiul, până acum aproape un veac – o istorie a Capitalei româneşti (10/10)
● 25/iul/2010 Troţki, Lenin, Hoffmann & Co. – din istoria relaţiilor sovieto-germane (8/8)
● 08/iul/2010 Reprezentanţi ai comuniştilor din R. Moldova la congresul PCR de la Bucureşti
● 07/iul/2010 Bronislaw Komorowski, noul preşedinte al Poloniei
● 06/iul/2010 Transnistria și consolidarea relațiilor germano-ruse (RFE/RL)
● 01/iul/2010 De astăzi (şi vreme de şase luni), Belgia asigură preşedinţia Uniunii Europene
● 30/iun/2010 Detalii din dosarul celor 11 americani suspectaţi de spionaj pentru Rusia
● 29/iun/2010 Cronica de teatru: Mircea Morariu despre “Nişte fete”, de Neil LaBute
● 27/iun/2010 Dacă e duminică, e comics: nici filmele de succes nu mai sunt ce au fost!
● 25/iun/2010 Este de imaginat o NATO fără Turcia? (1/2) – (2/2)
● 25/iun/2010 Rusia: justiţie, “oligarhi” şi dileme (vechi şi noi) (1/2) – (2/2)
● 24/iun/2010 Dragoste, voce şi destin de femeie – intelectuali şi muzicieni în comunism
● 23/iun/2010 Preşedintele rus D. Medvedev face o vizită în Statele Unite ale Americii
● 23/iun/2010 “Dilema veche” scoate pe piaţă un număr dedicat stării democraţiei în Rusia
● 21/iun/2010 Cronica de teatru: Mircea Morariu despre “Ce face Congresul?” de Ődön von Horváth
● Vine vacanţa – drept care EURAST Center & Curtea Veche Publishing vă propun un concurs inedit!
● 20/iun/2010 Conflictul israelo-palestinian: o “neverending story”? Şi totuşi, acum 30 de ani…
● 20/iun/2010 Ce câştigă Turcia (şi ce pierde Iranul) după incidentul “Mavi Marmara” ?
● 19/iun/2010 Rusia schimbă tonul – şi se străduieşte să atragă investiţii străine
● 17/iun/2010 Poveşti din “Dilema veche”: un autodenunţ ca la carte
● 17/iun/2010 Geopolitica sportului: “când totul merge rău, ne rămâne fotbalul”
● Memoriile ultimului director al Radio România din perioada precomunistă (1/5) – (2/5) – (3/5) – (4/5) – (5/5)
● 16/iun/2010 Un subiect controversat: cine a greşit pe 31 mai a.c. – Turcia sau Israelul?
● În Kîrghîstan, ambele părţi în conflict invită Rusia să se implice
● Deportările staliniste din iunie 1941 din actuala R. Moldova
● Tulburări etnice (provocate?) răvăşesc Kîrghîstanul
● Cronică de teatru: “Uciderea lui Gonzago” – de Nedialko Yordanov
● File din istoria alternativă a României – se făcea că pe 13 iunie 1990…
● Despre “finlandizarea vecinătăţii estice”
● Poveşti din “Dilema veche”: despre ce au în comun Al. I. Cuza şi Nicolae Ceauşescu (şi alţii)
● Ediţia 2010 a Salonului Internaţional de Carte Bookfest
● “Vârsta liceului – nimic nu o poate compensa, nimic nu se compară”. Din revista “Irizări” a elevilor Colegiului Naţional “Elena Cuza” din Craiova (1/2); (2/2)
● Cronică de teatru: ODISSEYA, după Homer, în regia lui Tim Carroll
● Republica Moldova – efectele raportului Comisiei Cojocaru
● Dacă e duminică, e comics: despre meseriile occidentale, de ieri şi de astăzi!
● Istoria Iranului în alb şi negru: invitaţie la lansarea unui roman grafic – o premieră în România!
● Despre Piaţa Universităţii, mineriade… şi ce făcea Moscova în acel timp (1/4); (2/4); (3/4); (4/4)
● “Matrioşka” în vizită în Oltenia… la Târgu Jiu
● Povestiri din “Dilema veche”: la 30 de ani de la moartea lui Iosip Broz Tito
● Despre dosarul CNSAS al lui Adrian Marino + un foarte bun interviu cu Herta Müller
● Rahan – eroul bidimensional ce străbătea lumea la pas (plus copilăria noastră)
● Cadou de Ziua copilului (din fiecare): un desen animat & un interviu în temă
● Transnistria – ghiuleaua rusească de la glezna Republicii Moldova (1/3); (2/3); (3/3)
● E duminică, e comics: despre cine munceşte în familia europeană
● Geopolitica muzicii pop: concursul EUROVISION
● Propaganda care contaminează, totuşi
● Politica externă a Rusiei în epoca postsovietică (1/4); (2/4); (3/4); (4/4)
● Vitalie Ciobanu despre problema transnistreană a Republicii Moldova (RFE/RL)
● Povestiri din “Dilema veche”: Pe cine iubesc (în văzul lumii!) miresele din Chişinău?
● Din istoria celui de-al II-lea război mondial: scufundarea cuirasatului Bismarck (1/3); (2/3); (3/3)
● Între Sfântul Scaun şi Partidul comunist: catolicii din România (1/5); (2/5); (3/5); (4/5); (5/5)
● Cronica de teatru: “Sufletul – puncte de vedere”, de Dimitre Dinev
● Rusia şi NATO: să ne aşteptăm la o schimbare de paradigmă? (răspunsul revistei “The Economist”)
● Dacă e duminică, e comics: din nou despre criza euro (şi a Europei)!
● Rusia, ca un Hamlet cu milioane de chipuri (1/3); (2/3); (3/3)
● O iniţiativă lăudabilă: “AER de carte… la Palat”
● Povestiri din “Dilema veche”: La Chişinău, o stăpână peste bucate
● Dezbatere “Foreign Policy România” la Craiova
● Cronica de teatru: “Opera de trei parale”, la Nottara – o reuşită (doar) parţială
● Un reportaj “la cald”: prezentul incomod din Republica Moldova
● Unde începe (şi unde se termină) Europa Centrală?
● Moştenirea politică a lui Lech Kaczynski
● Mult simbolism, puţine speranţe? – Vizita premierului turc Erdogan în Grecia
● Dacă e duminică, e comics: Europa a început (şi poate se termină!) în Grecia!
● Vizita la Bucureşti a secretarului general al NATO, Anders Fogh Rasmussen – interviu
● Impactul zilei de 9 mai (a.c.) asupra politicii de la Chişinău
● “Rusia şi Ucraina îşi finisează calul troian transnistrean”
● Poveşti din “Dilema veche”: Nevroze de paradă, de la Chişinău la Moscova
● “Premieră istorică” în Marea Britanie: conservatorii şi liberal-democraţii la guvernare
● Din nou despre competiţia Nabucco – South Stream
● Imagini de la parada de 9 mai (a.c.) din Piaţa Roşie, Moscova
● Rusia şi prezenţa navelor flotei SUA la Marea Neagră (1/4); (2/4);(3/4);(4/4)
● Revenim asupra contractului Kiev – Moscova privind flota rusească la Marea Neagră
● Cronica de teatru: “PYRAMUS & THISBE 4 YOU”, la Teatrul Odeon din Bucureşti
● Dacă-i duminică, e comics: ursul şi ariciul, din nou (!)
● Putin şi Medvedev, kazaciok şi “Deep Purple”
● Scindarea unei ţări în inima Europei? Belgia, azi (dar mâine?)
● Poveşti din “Dilema veche”: Memento – la 20 de ani de la începutul Pieţei Universităţii – 1990
● Festivalul Internaţional SHAKESPEARE, la Craiova şi Bucureşti
● O vară fierbinte pentru Europa. Criza euro = criza UE?
● Rusia – sau despre miturile care nu se lasă uitate (1/2); (2/2)
● Cronica de teatru: “Elling”, la Teatrul de Comedie din Bucureşti
● Preşedintele R. Moldova merge la Moscova, dar nu va asista la parada de 9 mai
● Dacă-i duminică, e comics: ursul şi ariciul (!)
● Oligarhii ruşi cumpără (la propriu) ziare europene
● Mihai Ghimpu la Bucureşti – declinul sau apogeul AIE?
● “The Economist” despre criza euro şi despre alegerile din Marea Britanie
● O carte despre teoria (şi practica politică a) “moldovenismului”
● Din nou despre recenta carte (tradusă în româneşte) a Annei Politkovskaia
● Poveşti din “Dilema veche”: Românii şi polonii, de la Sobieski la Kaczynski
● Presa europeană despre acordul Rusia – Ucraina privind baza navală din Crimeea
● Cronica de teatru: Maxim Gorki, din nou la Bucureşti
● Scandalul din Parlamentul Ucrainei – şi consecinţele pentru România, R. Moldova, Marea Neagră
● De la legionarism, prin comunism, spre liberalismul suedez – memoriile Anei Maria Narti (1/5); (2/5); (3/5);(4/5);(5/5)
● De la tratatul START la pădurea Smolensk: cu ochii spre Est (1/2); (2/2)
● Este bine sau nu ca Republica Moldova să participe cu soldaţi la parada de 9 mai de la Moscova?
● Rusia şi terorismul cecen: pumnul sau palma? (1/2); (2/2)
● Poveşti din “Dilema veche”: De la zeiţele Greciei la sinucigaşele Ceceniei
● Cu Matrioşka, la “rădăcina” Rusiei postsovietice (1/3); (2/3); (3/3)
● Conferinţa internaţională de istorie de la Chişinău, 21-23 aprilie a.c.
● Chiar şi după moarte, Lech Kaczynski a mai stârnit o polemică: locul înmormântării sale
● Cînd a început România comunistă o politică independentă faţă de Moscova? (1/5); (2/5); (3/5);(4/5);(5/5)
● Ceremonia funerară dedicată ex-preşedintelui Kaczynski – emisiune Realitatea TV
● Greşelile de astăzi se vor răzbuna mâine – prof. univ. Zoe Petre despre noua Lege a Învăţământului
● Mihail Gorbaciov – omul, istoria, memoria
● Despre răul banalizat, despre Cecenia şi despre Natalia Estemirova
● După primul tur al alegerilor din Ungaria
● O emisiune TVR1 despre consecinţele accidentului de la Smolensk
● După summit-ul pentru securitate nucleară de la Washington
● Poveşti din “Dilema veche” (PS nr. 445): Reabilitatea postumă a domnului Goe
● La masa “Adevărului”: Adrian Cioroianu în dialog cu Ovidiu Nahoi şi Ion M. Ioniţă (1/4); (2/4); (3/4); (4/4)
● Un articol exemplar din presa poloneză despre relaţiile dintre Varşovia şi Moscova
● Cea de-a IV-a şedinţă a Consiliului Consultativ al MAE
● Despre Lech Kaczynski, văzut mai de aproape – şi despre politica Poloniei, acum
● O emisiune TV despre teribilul accident în care a fost implicat preşedintele polonez Kaczynski
● Despre “Viaţa unui om singur” – a lui Adrian Marino – şi reacţiile de după (1/4); (2/4); (3/4); (4/4)
● Cronica de artă: despre artistul Samy Briss
● Semnal editorial: un autor român despre civilizaţia şi (geo)politica Islamului
● Din istoria (şi geopolitica) vecinilor noştri bulgari şi sârbi
● Cronica de teatru: “Miss Daisy” şi eşecul ei, cu Maia Morgenstern
● “Bătălia pentru simboluri” din R. Moldova
● “The Economist” despre (printre altele) relaţia dintre România şi Republica Moldova
● Spoturi TV “Dilema veche” la relansare (1); (2)
● Aprilie 2009 – 2010 : un an de la protestele tineretului din Republica Moldova
● O carte anume zguduie intelighenţia română! Despre “memoriile” lui Adrian Marino
● Magistraţii români în postcomunism (1/2); (2/2)
● O masă la Ramallah – va fi vreodată pace sub măslini?
● Iranul – de la Nicolae Ceauşescu la Barack Obama (1/2); (2/2)
● Cronica de teatru: “Legenda marelui Inchizitor”, după F.M. Dostoievski
● Fostul ministru Ştefan Andrei a împlinit 79 de ani
● Lansarea la Bucureşti a ultimei (!) cărţi a Annei Politkovskaia (+ cronică de carte)
● Atentat cu explozii în staţii de metrou din Moscova, 29 martie 2010 (text şi video CNN); (ipoteză privind atentatele – Gabriela Ioniţă); (cel mai dur atentat din ultimii 6 ani + cronologie); (NY Times: un test pentru premierul Putin); (The Economist: o tragedie rusească + harta)
● O hartă animată a istoriei religiilor
● Alegerile regionale din Rusia şi starea Opoziţiei (1/2); (2/2)
● Cronica de teatru: “Toţi fiii mei”, de Arthur Miller, la TNB
● Cronica de artă – O enigmă a picturii româneşti: Jean David
● Detalii de la evenimentul semnării noului tratat SUA – Rusia
● Pe 8 aprilie 2010, la Praga, a fost semnat noul tratat SUA – Rusia privind dezarmarea nucleară
● Preşedintele B. Obama despre semnarea noului acord de dezarmare SUA – Rusia
● Un moment istoric (sau nu?): Rusia şi SUA au ajuns la un acord de reducere a arsenalelor nucleare
● Geopolitica muzicii: despre moştenirea lui Wagner şi festivalul de la Bayreuth
● Cutia Pandorei a anticipatelor în Republica Moldova
● O scrisoare deschisă pe adresa Prim-ministrului E. Boc şi a Ministrului Educaţiei, D. Funeriu
● Diferiţi sau aidoma? Biopolitica în România interbelică
● La Paris, conferinţă UNESCO – CIRET – ICR dedicată filozofului Ştefan Lupaşcu / Stéphane Lupasco
● Geopolitica muzicii & VIDEO de weekend: PolonO-zone, “Dragostea din tei”
● Două decenii de la conflictul etnic din Târgu Mureş, din martie 1990
● “Revenirea” Ucrainei pe harta Gazprom şi despre competiţia “South Stream” – Nabucco – Nord Stream
● “Votul de aur” şi reforma constituţională în R. Moldova
● Din nou despre Ucraina: Ianukovici – “omul Rusiei” sau “noul dîrjavnik”? (1/3); (2/3); (3/3)
● Cronica de teatru: Caragiale, la modul manelistic
● Din istoria diplomatică a României: demersuri în cadrul CSCE, 1966-1975 (1/6); (2/6); (3/6); (4/6); (5/6); (6/6)
● Ce a scos la iveală “duelul” instituţional dintre Marius Oprea şi Vladimir Tismăneanu
● Acel Ceauşescu pe care l-am creat: despre un fascinant şi păgubitor cult al personalităţii (1/2); (2/2)
● Marx, astăzi – o speranţă sau o iluzie? (1/2); (2/2)
● O analiză a “moştenirii” intelectuale a Monicăi Lovinescu – despre “Unde scurte” ca fragment de istorie literară (1/5); (2/5); (3/5); (4/5); (5/5)
● Teledon la TVR pentru campania “Europa liberă, aici!”
● Adrian Cioroianu a lansat „Geopolitica Matrioşkăi” la Timişoara(+ invitaţie)
● Cronică de teatru: M. Bulgakov, o satiră despre Rusia secolului trecut
● Analiză asupra modificării prin referendum a Constituţiei Republicii Moldova
● Anneli Ute Gabanyi despre situaţia din Republica Moldova
● Dezbatere la GDS – Premiu pentru Societatea Timişoara (invitaţie); (detalii)
● Cronica de artă: despre Dimitrie Berea
● Geopolitica iubirii: de 8 martie, un cadou în cuvinte cititoarelor noastre
● Adevăraţii câştigători ai Premiilor Oscar din acest an (!)
● Astăzi au loc alegeri în Irak: un test dur pentru un stat fragil
● Bibliografie curs “Societate, cultură, ideologie în România postbelică”
● In memoriam Grigore Vieru: nume de stradă la Iaşi, bust la Craiova
● Lucian Boia – despre Marx şi marxism, astăzi (1/2); (2/2)
● Cronica de artă: Sergiu Singer şi postmodernismul născut şi nu făcut
● Geopolitica iubirii: un dialog despre dragoste cu Alexandru Paleologu
● Despre ultima carte a profesorului Lucian Boia, ”Germanofilii” (Adrian Cioroianu); (Mircea Morariu); (Marius Baloş)
● O carte dedicată istoriei cooperativizării pământurilor în Oltenia
● Este Dimitri Medvedev un reformator de tipul lui Mihail Gorbaciov?
● Provocări inedite la adresa Americii – şi Occidentului (1/2); (2/2)
● Fareed Zakaria – Ar fi bine (sau nu) ca SUA să atace Iranul?
● Sunt interesate Rusia şi China în stoparea ambiţiilor nucleare ale Iranului? – analiză TNR
● Despre posibilitatea apariţiei unui alt partid de stânga în România (!)
● O critică a politicii (externe şi interne) a administraţiei B. Obama – din partea unui votant al ei
● Şi totuşi, ce va urma? Ucraina, Rusia, UE şi NATO după victoria lui Ianukovici
● Rolul “doamnei învăţătoare” a fost luat de micul ecran
● Dilemele regionale ale scutului american
● Dansând cu ruşii – România în South Stream
● Ce va aduce anul 2010 pentru Rusia? – o analiză a ziarului moscovit “Izvestia”
● VIDEO: Armenia la “Eurovision”
● Cazul lui “Caudillo” Francisco Franco – Istorie şi Memorie în Spania de azi
● Ianukovici: “Nu sunt omul Kremlinului” – interviu CNN
● Marea lecţie a Istoriei (sau ce au în comun Fukuyama şi Miss Univers 2009?) – (1/2); (2/2).
● Presa rusă: Unirea cu Moldova îi va aduce României probleme cu Ungaria şi Bulgaria
● “Din punct de vedere economic, 2010 va fi pentru Rusia un an pierdut” – Vladislav Inozemţev – (1/2); (2/2).
● Generaţii, bunici, politică şi istorie – George Gurescu în dialog cu Adrian Cioroianu – (1/6); (2/6); (3/6); (4/6); (5/6); (6/6).
● O poveste duminicală cu urşi (fără nici o legătură cu Rusia!): (1/2)
● Politica imaginii: mode, stiluri, aparenţe
● România priveşte Estul de sub scut
● “The Economist”: aliaţi din NATO îngrijoraţi de decizia Franţei de a vinde nave Mistral Rusiei
● Vânzarea de nave franceze “Mistral” către flota rusă: o provocare pentru NATO
● Scandalul Blackwater şi noua administraţie americană
● Ucraina: spre Moscova sau spre Bruxelles?
● România apare pe hartă în mai multe dintre planurile Gazprom
● Cum va colabora Bucureştiul cu noul preşedinte de la Kiev?
● Naufragiul utopiei comuniste – cronică de carte
● Ucraina după alegeri – consecinţe posibile ale victoriei lui Ianukovici
● Politica Rusiei în Caucazul de Nord (1/2); (2/2)
● Despre cărţi, politică, intelectuali şi memorie – G. Onofrei în dialog cu A. Cioroianu (1/6); (2/6); (3/6); (4/6); (5/6); (6/6)
● George Friedman – predicţii geopolitice pentru secolul XXI (1/4); (2/4); (3/4); (4/4)
● Iulia Timoşenko vrea rejudecarea procesului de la Haga cu România (1/2); (2/2)
● România în scutul antirachetă al SUA
● O nouă carte despre revoluţia est-europeană din 1989 – Sebestyen
● “Dosarul Mistral” – contractul de armament dintre Rusia şi Franţa (1/2); (2/2)
● “Matrioşka” în vizită la Iaşi – cum a fost
● “Societatea Timişoara” propusă pentru premiul GDS pe 2009
● Cea mai mare provocare a României liberale
● Relaţiile dintre România şi R. Moldova – două analize
● VIDEO – Efectele globalizării (4) – “Let it be”, cover sovietic
● VIDEO – Efectele globalizării (3) – “Let it be”, cover rusesc marinari
● Marea schismă modernă: ce se vede vs. ce nu se vede (1/2); (2/2)
● VIDEO – Efectele globalizării (2): “Yesterday”, cover la balalaika
● VIDEO – Efectele globalizării (1): “Yesterday”, cover rusesc
● Alegeri în vecini, criză acasă – ce spune tînara generaţie de români
● VIDEO – Hugo Chavez despre cutremurul din Haiti – teoria conspiraţiei
● Vineri 29 ianuarie 2010, “Matrioşka” merge în vizită la Iaşi
● Nicolae Ceauşescu erou literar, de la Titus Popovici la Marin Preda (1/4); (2/4); (3/4); (4/4).
● Despre relaţia R. Moldova – Ucraina în prezent
● Ce nu a spus Van Rompuy la Bucureşti (1/2); (2/2).
● VIDEO – Geopolitica STRATFOR: predicţii pentru secolul XXI
● VIDEO – Geopolitica STRATFOR: Orientul Mijlociu 2010-2020
● Revoluţia română din 1989: viciile şi virtuţile normalităţii sociale (1/5); (2/5); (3/5); (4/5); (5/5).
● Câtă Moldovă şi câtă Rusie în politica UE?
● Remember George Şerban – Proclamaţia de la Timişoara
●Alegerile din Ucraina, primul tur: 17 ianuarie (analiza EURAST); (analiza Newsweek); (analiza Le Figaro); (analiza The Economist); (analiza RIA Novosti); (reportaj video RFERL)
● A fost mareşalul Ion Antonescu un erou?
● Davutoglu – omul care (pre)vede geopolitic în Turcia un imperiu (iarăşi)?
● EURAST recomandă: o analiză geopolitică a STRATFOR privind Rusia în 2010
● Brzezinski face analiza geopolitică a politicii externe a a primului an de mandat Obama (1/6), (2/6), (3/6), (4/6), (5/6), (6/6).
● Un eveniment istoric: China depăşeşte Germania ca cel mai mare exportator de pe piaţa globală
● Revoluţia din 1989 în imaginile mele
● (Recapitulare) Spre o nouă relaţie SUA – Rusia?
● Istoria, memoria (şi politica!) genocidului armean
●(Recapitulare) România şi Germania au loc într-o singură UE?
● Spania şi-a asumat preşedinţia rotativă semestrială a Uniunii Europene
● Cititorii au decis: TOP 10 – Cele mai populare articole GEOPOLITIKON, din anul 2009
● N. Ceauşescu ar fi împlinit 92 de ani: artistul Ion Irimescu şi Conducătorul
● “Nu-l poţi obliga pe dl Voronin să treacă Prutul dacă dânsul preferă un mal al incertitudinii”
● Interviu cu Susan Glasser, editor-şef al revistei “Foreign Policy”
● “Le Figaro” despre România din 2009: dezamăgită şi dezamăgitoare
● “Le Figaro” despre Bulgaria: stat european sau cal troian al Rusiei în UE?
● Anul acesta Canada-i la putere!
● La mulţi ani domnului profesor Cioroianu… Adrian Cioroianu!
● Cărţile “Istorie, eroi, cultură politică” şi ”Geopolitica Matrioşkăi” de Adrian Cioroianu comentate de: Bogdan Barbu… Simona Deleanu… Ioana Cristea Drăgulin… Mircea Morariu… Constantin Romulus Preda & Radu Cupcea… Ştefan Stănciugelu…
● Comunismul şi cel care a trăit iluzia – Pavel Câmpeanu
● Medvedev & Putin satirizaţi: libertatea presei sau operaţiune de PR?
● A fost mareşalul Ion Antonescu un erou?
● Dimitri Medvedev face un bilanţ al anului 2009 în Rusia: (1/3); (2/3); (3/3)
● EURAST recomandă: predicţii geopolitice pentru următorul deceniu!
● Ce ne-a (re)adus revoluţia est-europeană din 1989?
● Lucian Boia – calmul, eleganţa şi dubiul în Istorie
● Acum 30 de ani, URSS atacau Afganistanul. Azi, NATO & SUA pot învăţa ceva din istorie?
● Revoluţia română, serviciile secrete & Ion Iliescu (1/2); (2/2)
● Egor Gaidar – arhitectul & victima politică a reformei capitaliste din Rusia postsovietică
● Acel 1989 al meu. De ce este bine să ai o singură revoluţie în viaţă (1/7); (2/7); (3/7); (4/7); (5/7); (6/7); (7/7)
● Fostul ministru de externe israelian, dna Ţipi Livni – subiect al unui ordin de arestare?
● Revista “The Economist” despre alegerile prezidenţiale din România
● Nicolae Ceauşescu şi destinul (da, N.C. credea în steau sa norocoasă!)
● Caramitru şi Dinescu au aflat ultimii despre executarea soţilor Ceauşescu
● Turcia – o nouă politică externă “imperială”?
● Iran & Rusia + China – ce strategie trebuie să aibă Occidentul?
● Rusia vrea să fie garantul păcii în Europa – şi să ţină NATO de(o)parte
● R. Moldova pe pilot automat după eşecul numirii unui preşedinte
● Discursul Nobel al preşedintelui Obama: “Ne pierdem noi înşine…”
● Revoluţia din 1989, România – camuflaj pentru Securitatea lui Ceauşescu?
● Secera şi ciocanul, muncitorul şi kolhoznica – din nou pe piedestal
● România – cu doi preşedinţi, Republica Moldova – cu niciunul
● Niall Ferguson despre destinul Americii ca mare putere
● După 20 de ani – interviu cu Adam Michnik
● Cum “pescuieşte” Rusia în apele politicii de la Chişinău
● Regele Spaniei şi pumnul lui Băsescu
● Obama anunţă noua strategie a SUA în Afganistan
● A. Păunescu şi A. Cioroianu despre criza actuală (ziua 1); (ziua 2); (ziua 3); (ziua 4); (ziua 5); (ziua 6); (ziua 7).
● Documente valide & erori penibile despre Nicolae Ceauşescu
● Vladimir Putin merge la Paris pentru cumpărături de lux
● Imaginea reală a României în lume (I) – index prosperitate
● Imaginea reală a României în lume (II) – index corupţie
● Cît de româncă este Herta Müller?
● Revoluţia din decembrie 1989: bucurie, eroi şi mistere (I & II)
● Puterea spiritului: Neagu Djuvara & Nicolae Manolescu
● Cea mai bună cale de a sărbători 1 Decembrie în România
● O mare dilemă de Thanksgiving în America!
● O istorie antropologică a culorilor
● Enigma discursurilor din campania prezidenţială din România!
● Din ce anume sînt făcute revoluţiile?
● După Războiul rece – dacă şi ce fel de conflicte ar mai putea urma? (partea I-a); (partea a II-a); (partea a III-a)
● Creşterea imigraţiei în Europa va încuraja politic dreapta extremă?
● Barack Obama nu participă la aniversarea căderii Zidului de la Berlin
● Despre noua doctrină militară a Rusiei
● Mihail Gorbaciov despre anul de graţie 1989
● Contractul de armanent dintre Rusia şi Franţa
● Nicolae Ceauşescu devenit agent de publicitate
● Nepotul lui Stalin cheamă Istoria la tribunal
● Vizita lui Joe Biden în România
● Rusia, Uniunea Europeană şi proiectul Nabucco
● Ceauşescu şi generaţia “decreţeilor”
● O nouă “resetare”: Marea Britanie & Rusia depăşesc “impasul” Litvinenko?
● Rusia de azi şi nostalgia imperiului de ieri (1/3); (2/3); (3/3)
● Good cop Clinton în Rusia, bad cop Biden în Europa Centrală şi de Est
● Va deveni Serbia pilonul Rusiei în Balcani?
● Fotbal şi geopolitică: Rusia candidează pentru organizarea C.M. de fotbal 2018
● Ce şanse are Barack Obama să schimbe imaginea Americii?
● Parteneriatul Estic al UE – şansă sau amăgire pentru statele vecine Rusiei?
● Obama în Europa de Est: pe scut sau sub scut?
● Fotbalul ca istorie: in memoriam Ion Oblemenco
● Dinastia de istorici Giurescu
● Au fost Mircea Răceanu sau Ion Mihai Pacepa trădători?
►►►►►►►►►►►◄◄◄◄◄◄◄◄◄◄◄◄
G E O P O L I T I K O N & EURAST recomandă:
* Spectacol literar-artistic de Crăciun la Teatrul „Elena Teodorini” din Craiova – sâmbătă, 18 decembrie a.c., ora 18.00. Detalii
● În numărul 346 al revistei Dilema veche (datat joi, 30 septembrie a.c.), Adrian Cioroianu scrie despre situaţia de azi a foştilor deţinuţi politici, în virtutea noilor reglementări legale care-i vizează.
● În numărul 7/2010 al revistei Scrisul românesc (datat iulie a.c.), Adrian Cioroianu scrie despre Rusia, care a reînvăţat să zâmbească…
● Perspective avizate asupra relaţiilor dintre Rusia & spaţiul ex-sovietic şi SUA & NATO & Uniunea Europeană: Zbigniew Brzezinski… Dan Dungaciu… Piotr Dutkiewicz… Naina Elţîn… Niall Ferguson… Susan Glasser… Mihail Gorbaciov… Nikolas K. Gvosdev… François Hauter… Vaclav Havel… Tony Judt… Michael Meyer… Adam Michnik… Vladimir Socor… Filip Vârlan…
● Radio France International & Dilema veche vă propun aici emisiunea “Punerea pe gânduri” din 04 martie a.c. (realizator: Luca Niculescu), având ca temă Actualitatea lui Marx? şi găzduindu-i ca invitaţi pe Mădălina Şchiopu, Mircea Iorgulescu şi Adrian Cioroianu.
►►►►►►►►►►►◄◄◄◄◄◄◄◄◄◄◄◄
Chestionar G E O P O L I T I K O N:
Rezultatul întrebărilor precedente:
● Va reuşi Parlamentul Republicii Moldova pînă pe 10 decembrie a.c. să aleagă un nou preşedinte al Republicii? DA, va reuşi: 32%; NU, şi se va ajunge la alegeri anticipate: 68%. ● Credeţi că în următorii 5 ani va fi detronat dolarul ca monedă-etalon a comerţului internaţional? DA: 48 % – NU: 52% ● Va obţine Rusia dreptul de a organiza Campionatul Mondial de Fotbal din 2018? DA: 68% – NU: 32% ● Este meritat Premiul Nobel pentru Pace acordat preşedintelui Barack Obama? DA: 57% – NU: 43% ● Credeţi că Parteneriatul Estic al Uniunii Europene, lansat pe 7 mai a.c., este o şansă sau o amăgire pentru statele vecine Rusiei (R. Moldova, Ucraina, Georgia ş.cl.)? O şansă: 64% – O amăgire: 36%
►►►►►►►►►►►◄◄◄◄◄◄◄◄◄◄◄◄
● BIS DAT, QUI CITO DAT : ●●● M. Britanie urmează SUA în resetarea relaţiilor cu Rusia? ●●● Cunoaşteţi numele unui ex-preşedinte european proverbial printre prieteni prin faptul că-şi rătăcea brichetele? ●●● Viaţa de după roman a eroului literar Taras Bulba ●●● Există o strategie good cop – bad cop în relaţia SUA cu Rusia? ●●● Va deveni Serbia pilonul Rusiei în Balcani? ●●● Ştiaţi că nu de mult comuniştii din Rusia i-au scris o scrisoare cântăreţei pop Madonna? ●●● Laureata Nobel Herta Müller este româncă sau nu? ●●● Fotbal şi geopolitică: Va obţine Rusia organizarea Campionatului Mondial de Fotbal din 2018? ●●● Care-i legătura dintre Barack Obama şi Pamela Ewing din serialul Dallas? ●●● Fotbal şi istorie: volum în curs de apariţie despre Ion Oblemenco, coordonat de Ion Jianu, autorul unui volum despre scrisoarea celor 6, din martie 1989… ●●● A greşit sau nu Barack Obama anulând scutul antirachetă din Cehia-Polonia?… ●●● Vrea Vladimir Putin să-i semene lui Petru cel Mare? … ●●● Ştiaţi că istoricul Dinu C. Giurescu a fost foarte aproape de o căsătorie cu o frumoasă turcoaică pe nume Şulé?… ●●● Credeţi că europenii ar trebui să fie mai atenţi la Uniunea Europeană decît la sprijinul american?… ●●● Au fost Mircea Răceanu sau Ion Mihai Pacepa trădători? Ce au trădat? Pe cine? Faţă de cine?…
►►►►►►►►►►►◄◄◄◄◄◄◄◄◄◄◄◄
G E O P O L I T I K O N recomandă:
● Bibliografie curs “Cultul personalităţii şi construcţia unicităţii liderului în România contemporană” al prof. univ. Adrian Cioroianu: Curs_cult personalitatii_bibliografie
● Bibliografie curs “Societate, cultură, ideologie în România postbelică” al prof. univ. Adrian Cioroianu: Curs_Societate cultura ideologie_bibliografie
● Bibliografie curs Intelectuali şi societate în România după 1945 – Master, Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureşti
● Visul lui Machiavelli. 150 de poveşti despre lucruri pentru care aţi putea renunţa la Paradis, Curtea Veche Publishing, Bucureşti, 2010
● Istorie, eroi, cultură politică, Ed. Scrisul românesc, Craiova, 2008 – Premiul “Nicolae Iorga” pentru Carte de Istorie al revistei Scrisul românesc, 2008.
● Pe umerii lui Marx. O introducere în istoria comunismului românesc, Ed. Curtea Veche, Bucureşti, 2005 (ed. a 2-a 2007) – Premiul revistei Cuvântul pentru Carte de Istorie, 2005.
● Scrum de secol. O sută una de poveşti suprapuse, Ed. Curtea Veche, Bucureşti, 2001
● revista Dilema veche
● revista Contrafort
● revista Scrisul românesc
● revista Foreign Policy – România
● revista Sfera politicii
● revista Lettre internationale – ediţia română
►►►►►►►►►►►◄◄◄◄◄◄◄◄◄◄◄◄
Planeta mai şi zâmbeşte (click pe imagine pentru o rezoluţie mai bună)
►►►►►►►►►►►◄◄◄◄◄◄◄◄◄◄◄◄
Ce a fost:
* Luni, 27 septembrie a.c., ora 16.00, postul TV Sport.ro îl care ca invitat, într-o emisiune live, pe prof. Adrian Cioroianu.
* Vineri, 24 septembrie a.c., ora 13.00, la Salonul de carte, presă şi muzică de la Ploieşti va avea loc prezentarea cărţii Visul lui Machiavelli, de Adrian Cioroianu, în prezenţa autorului. Prezentarea va fi urmată de o sesiune de autografe.
* Sâmbătă, 25 septembrie a.c., ora 11.30, în Biblioteca Facultăţii de Istorie din Bucureşti (sala Gh. I. Brătianu) va avea loc conferinţa Forme şi manifestări ale terorismului în secolul XX-XXI. Printre invitaţii care vor prezenta un cuvânt de deschidere a conferinţei: prof. Adrian Cioroianu. Programul integral: Conferinta Fac Ist Terorism sept 10
* Luni, 20 septembrie a.c., ora 21.30, postul TV Antena 2 (emisiunea „Nimic important”, realizator: Lucian Mîndruţă) vă propune o discuţie despre anii ’80 în societatea românească. Invitat: prof. Adrian Cioroianu.
* Miercuri, 22 septembrie a.c., ora 10.00, la sediul Jockey Club din Bucureşti: dezbatere a Institutului Român de Istorie Recentă pe marginea legii privind despăgubirea foştilor deţinuţi în închisorile comuniste. Moderator: prof. Adrian Cioroianu.
● Marţi, 8 iunie, la ora 18:30, Editura ART vă aşteaptă la Café Verona pentru lansarea primei colecţii de romane grafice din România. Seria se va deschide cu Persepolis, autobiografia autoarei franceze de origine iraniană Marjane Satrapi. Invitaţii discuţiei: Adrian Cioroianu (istoric, eseist, jurnalist şi, nu în ultimul rând, pasionat de BD), Alexandru Ciubotariu (streetartist şi autor de benzi desenate), Miloš Jovanovič (realizatorul Hardcomics), Dodo Niţă (autor de benzi desenate şi de cărţi dedicate acestui fenomen) şi Anamaria Pravicencu (Asociaţia Jumătatea plină). (detalii)
● Universitatea “Constantin Brâncuşi” & Colegiul Naţional “Tudor Vladimirescu” din Târgu Jiu vă invită vineri 04 iunie a.c. la o dezbatere pe marginea cărţii:
ADRIAN CIOROIANU
GEOPOLITICA MATRIOŞKĂI.
Rusia postsovietică în noua ordine mondială
Prezintă: Elena ROATĂ, Maria COCHINĂ, Valentin POPA. Evenimentul va avea loc în data de vineri, 04 iunie 2010 la Muzeul de Artă, Târgu Jiu, din Parcul Central, începând cu ora 18.00. Afişul manifestării: LANSARE DE CARTE-AC – TG JIU – IUN 10
● Universitatea “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu invită la lansarea de carte:
DOREL DUMITRU CHIRIŢESCU
A TREIA ROMĂ. Despre capitalism, America şi criza din 2007
Prezintă: Adrian CIOROIANU, Dan SEMENESCU, Valentin POPA. Evenimentul va avea loc în data de sâmbătă 5 iunie 2010 la Biblioteca Centrală a Universităţii CB din Târgu Jiu, de la ora 12.30.
● Joi, 20 mai a.c., ora 16.30, Radio Oltenia Craiova a prezentat dezbaterea Foreign Policy-România care tocmai avusese loc în Sala mare a Primăriei din Craiova. Invitat (prin telefon), prof. Adrian Cioroianu.
● Marți, 11 mai, ora 18.00, la Teatrul ACT din Bucureşti, vor fi lansate primele două cărți din noua serie editorială propusă de Fundația Culturală „Camil Petrescu” sub titlul Eu, tu, el… și Istoria: prima dintre ele, Fiare, îngeri şi martiri. Însemnări despre seducţia totalitară de Ana Maria Narti, prefaţă de Adrian Cioroianu, postfaţă de Ileana Popovici. Participă: Ana Maria Narti, Adrian Cioroianu şi Florica Ichim. Prezintă criticul literar Dan C. Mihăilescu. Actrița Coca Bloos va citit fragmente din volum. (detalii, aici)
● În numărul 325 al revistei Dilema veche (datat joi, 06 mai a.c.), Adrian Cioroianu scrie despre polemica de la Chişinău privind participarea la parada rusească de 9 mai.
● Duminică, 18 aprilie a.c., ora 16.00, RealitateaTV propune o ediţie specială, dedicată ceremoniei funerare din Polonia. Printre invitaţi, Florin Ţurcanu, Emil Hurezeanu, Adrian Cioroianu.
● Vineri, 16 aprilie a.c., ora 18.00 (reluare: sâmbătă 17 aprilie a.c., ora 21.00 şi duminică 18 aprilie a.c., ora 21.00), postul TV Money Channel prezintă emisiunea “Lumea în mişcare”. Invitatul ediţiei: prof. Adrian Cioroianu.
● Sâmbătă, 17 aprilie a.c., ora 11.00, TVR1 (realizator Luca Niculescu) găzduieşte o ediţie specială despre consecinţele accidentului de la Smolensk. Invitaţi: Jaroslaw Godun (directorul Institutului cultural polonez la Bucureşti), analistul Dan Dungaciu, prof. Adrian Cioroianu.
● Luni, 12 aprilie a.c., la ora 20.00, postul B1TV propune dezbaterii politica internă şi externă a Poloniei în urma accidentului delegaţiei Kaczynski. Printre invitaţi, prof. Adrian Cioroianu.
● Duminică, 11 aprilie a.c., ora 21.30, o ediţie specială la Realitatea TV va discuta accidentul delegaţiei Kaczynski şi va face un bilanţ al ultimei săptămâni în politica internă. Printre invitaţi, prof. Adrian Cioroianu
● Teribilul accident în care a fost implicat preşedintele Poloniei, Lech Kaczynski, va fi comentat – azi, 10 aprilie a.c. – la ştirile ProTV de la ora 13.00 şi într-o emisiune specială la Realitatea TV, la ora 15.00. Printre invitaţi, prof. Adrian Cioroianu.
● Luni, 29 martie a.c., ora 15.00, în Sala Mare a Bibliotecii Facultăţii de Istorie din Bucureşti (U.B.) va avea loc lansarea ediţiei româneşti a cărţii Jurnal rusesc, de Anna Politkovskaia. Vor prezenta cartea (şi autoarea, ucisă în 2006): prof. univ. Zoe Petre. scriitorul Bedros Horasangian, prof. univ. Adrian Cioroianu.
● Luni, 29 martie a.c., ora 17.00, la Librăria Diverta de pe blv. Magheru din Bucureşti va avea loc lansarea cărţii Jurnal rusesc – de Anna Politkovskaia. Vor prezenta cartea: prof. Zoe Petre, Ioana Avădanei, Cristian Tudor Popescu, Bedros Horasangian şi prof. Adrian Cioroianu.
● Duminică, 28 martie a.c., ora 21.30, postul RealitateaTV propune o emisiune retrospectivă a săptămânii precedente. Printre invitaţi, prof. Adrian Cioroianu.
● Vineri, 26 martie a.c., ora 18.20, postul Radio France International / RFI (realizator: Anca Năstase) pune în discuţie recenta decizie a României de achiziţionare a unor avioane de luptă americane şi reacţiile firmelor europene – interviu cu prof. Adrian Cioroianu.
● Duminică, 21 martie a.c., ora 21h30, Realitatea TV dezbate ultimele evoluţii sociale şi politice. Printre invitaţi, prof. Adrian Cioroianu.
● Sâmbătă, 20 martie a.c., ora 16.45, postul Realitatea Tv (realizator: Stelian Tănase) propune o discuţie despre tulburările etnice din Târgu Mureş – 1990. Printre invitaţi: prof. Adrian Cioroianu.
● Sâmbătă, 20 martie a.c., ora 21.10, TVR 1 găzduieşte un teledon pentru campania “Europa Liberă, aici!” – al cărei scop este aducerea în România a arhivei postului de radio Europa Liberă (secţia română). Printre invitaţi, prof. univ. Adrian Cioroianu. La eveniment participă mai mulţi studenţi ai Facultăţii de Istorie, U.B.
● Luni, 15 martie a.c., ora 20.00, TVR3 (realizator: Cristian Pârvulescu) găzduieşte o discuţie despre reforma constituţională în România de azi. Invitaţi: jurnalistul Luca Niculescu şi prof. Adrian Cioroianu.
● Luni, 15 martie a.c., ora 22.00, postul TV Vox News propune o dezbatere asupra propunerilor politice ale UDMR din ultimele săptămâni. Invitaţi: jurnalistul Ion Cristoiu şi prof. Adrian Cioroianu.
● Marţi 9 martie a.c., ora 17.00, la sediul GDS, Grupul de Dialog Social şi Societatea Timişoara organizează o dezbatere cu tema: “20 de ani de la Proclamaţia de la Timişoara“. În timpul dezbaterii va fi acordat şi premiul GDS pe anul 2009 Societăţii Timişoara.
● Duminică, 07 martie a.c., ora 21.30, postul Realitatea TV dezbate recentul congres al PNL. Printre invitaţi, Cristian Pârvulescu şi Adrian Cioroianu.
● Actualitatea lui Marx. Azi, joi 04 martie a.c., de la 19.10, pe Radio RFI (93,5 FM la Bucureşti) ascultă Punerea pe gânduri, emisiune realizată de RFI şi Dilema Veche. Criza economică a făcut ca filozoful german să revină în actualitate. În urmă cu câteva luni, mii de manifestanţi au scandat pe Wall Street : “Marx avea dreptate !”. În ce măsură comunismul preconizat de Karl Marx are viitor ? Vor discuta despre această chestiune jurnaliştii Mădălina Şchiopu şi Luca Niculescu, criticul Mircea Iorgulescu şi istoricul Adrian Cioroianu.
● Reprezentanţa Comisiei Europene în România vă invită la masa rotundă “Rolul UE în procesul de pace din Orientul Mijlociu“. La eveniment va fi prezent Ambasadorul Marc Otte, reprezentant special al UE în Orientul Mijlociu. Discuţia va fi urmată de o dezbatere. Evenimentul se va desfăşura la sediul Casei Uniunii Europene (Str. Vasile Lascar nr.31), etajul 1, în data de 2 martie 2010, începând cu orele 11.00. În cursul aceleiaşi seri, dl Marc Otte va cina alături de Niculae Idu (şeful Reprezentanţei Comisiei Europene în România) şi prof. Adrian Cioroianu (fost ministru de Externe al României).
● Joi, 25 februarie a.c., ora 13.00, în Facultatea de Istorie – Universitatea Bucureşti, are loc dezbaterea “Fenomenul Europa Liberă“. Participanţi: Nestor Rateş, Liviu Tofan, Daniela Zaharia, Virgiliu Ţârău, Adrian Cioroianu. (detalii despre eveniment)
● Vineri, 26 februarie a.c., ora 12.oo, în localul Universităţii din Craiova, o dezbatere pe teme legate de geopolitica României de azi, cu participarea prof. univ. Sorin Damean (Universitatea din Craiova) şi a prof. univ. Adrian Cioroianu (Universitatea Bucureşti) (detalii despre eveniment).
● Marţi, 23 februarie a.c., ora 22.oo, postul TV Vox News propune o discuţie despre “fenomenul Radio Europa liberă“. Invitaţi, Liviu Tofan şi prof. Adrian Cioroianu.
● Sâmbătă, 20 februarie a.c., ora 13.00, emisiunea “Europe ne priveşte” de pe postul TVR1 (realizator: Luca Niculescu) îi va avea ca invitaţi pe Ion Mircea Paşcu şi pe Adrian Cioroianu.
● Vineri, 19 februarie a.c., ora 21.00, emisiunea “Oameni de lângă noi” (realizator: Lucia Jurca) a postului Radio Bucureşti (98,3 FM) îl are ca invitat pe prof. Adrian Cioroianu
● Miercuri, 17 februarie a.c., ora 14.30, prof. Adrian Cioroianu este invitatul emisiunii “Evenimentele zilei” de la postul B1Tv.
● Joi, 11 februarie a.c., ora 16.00, postul B1TV gazduieste o dezbatere despre participarea Romaniei la scutul antiracheta. Printre invitati, prof. Adrian Cioroianu.
● Joi, 11 februarie a.c., ora 18.00, la Librăria Mihai Eminescu din Bucureşti, jurnalista (din R. Moldova) Stela Popa lansează romanul “100 de zile” (Ed. Tritonic), a cărui acţiune este plasată în Chişinău, în contextul primăverii anului 2009. Printre cei care vor prezenta cartea, prof. Adrian Cioroianu.
● Marţi, 09 februarie a.c., ora 22.00, TVR Internaţional organizează o dezbatere (realizator: Mihaela Crăciun) despre situaţia din R. Moldova şi Ucraina şi pe marginea cărţii “Geopolitica Matrioşkăi” de Adrian Cioroianu.
● Joi, 04 ianuarie a.c., prof. Adrian Cioroianu a comentat includerea României în scutul antirachetă al SUA pentru RealitateaTV, Antena3, PrimaTV, ziarul Adevărul; de la ora 16.00, RealitateaTV a găzduit o discuţie în direct pe această temă – printre invitaţi, Adrian Cioroianu.
● Miercuri, 03 februarie a.c., ora 21.30, RealitateaTV propune dezbaterii solicitarea lui Valentin Ceauşescu de a înregistra numele “Ceauşescu” la OSIM şi de a fi folosit în consecinţă. Printre invitaţi, prof. univ. Adrian Cioroianu.
● Vineri 29 ianuarie a.c. şi sîmbătă 30 ianuarie a.c., prof. Adrian Cioroianu a dat interviuri la Iaşi pentru Radio Iaşi, Radio Nord-Est, Prima TV – Iaşi, “Opinia studenţească“, “Suplimentul de cultură“
● Matrioşka în vizită la Iaşi: vineri, 29 ianuarie a.c., prof. Adrian Cioroianu are întîlniri cu studenţii Facultăţii de Istorie ai Universităţii Al.I. Cuza (ora 10.30, o discuţie cu tema “România de azi. Noi provocări geopolitice“), cu studenţi de la Universitatea Petre Andrei (ora 12.00), iar la ora 17.00, la Casa Pogor, în cadrul “Prelecţiunilor Junimii“, prof. A.C. va susţine conferinţa “Ce-i lipseşte României pentru a fi o ţară perfectă“. Cu aceeaşi ocazie va avea loc lansarea volumului “Geopolitica Matrioşkăi. Rusia postsovietică în noua ordine mondială“. Printre invitaţi: Constantin Simirad, Liviu Antonesei, Gheorghe Bunghez, Constantin Dram, Petru Frăsilă. (detalii: întîlnire cu tinerii istorici; Flacăra Iaşului; iaşicâştigă; Bună ziua Iaşi)
● Miercuri, 27 ianuarie a.c., ora 20.00, pe postul B1TV, o discuţie privitoare la vizita preşedintelui T. Băsescu în R. Moldova; invitaţi: Dan Dungaciu şi Adrian Cioroianu.
● Marţi, 26 ianuarie a.c., ora 22.00, postul TV Vox News găzduieşte o emisiune despre cariera politică a lui Nicolae Ceauşescu (n. 26 ianuarie 1918); printre invitaţi, prof. Adrian Cioroianu.
● Duminică, 24 ianuarie a.c., ora 12.00, Realitatea TV pune în discuţie legătura dintre Unirea din 1859 şi politica de astăzi; invitatul orei: prof. Adrian Cioroianu.
● Luni, 25 ianuarie a.c., ora 16.00, Realitatea TV supune atenţiei subiectul alegerilor din PSD. Printre invitaţii orei, prof. Adrian Cioroianu.
● Vineri, 22 ianuarie a.c., ora 16.00, emisiunea “Evenimentele zilei” a postului B1 TV îi are ca invitaţi pe Dan Dungaciu şi Adrian Cioroianu.
● Vineri, 22 ianuarie a.c., ora 18.00, la Şcoala generală 135 “Ştefan cel Mare” din Bucureşti (Calea Ferentari, nr. 172), prof. Adrian Cioroianu le va vorbi elevilor şi invitaţilor despre Mica Unire din 24 ianuarie 1859.
● Joi, 21 ianuarie a.c., ora 11.30 – Institutul de Studii Populare organizează o dezbatere despre alegerile interne din partidele din România. Printre invitaţi: Cătălin Avramescu, Toader Paleologu, Adrian Cioroianu.
● Marţi, 19 ianuarie a.c., ora 17.00, pe Radio România Cultural, o emisiune (redactor Corina Negrea) despre Premiul Nobel pentru Pace acordat lui Barack Obama; invitat prof. Adrian Cioroianu.
● Luni, 18 ianuarie a.c., ora 14.30, pe TVR2, emisiunea e-Forum (redactor Angela Avram) discută politica UE faţă de R. Moldova. Invitaţi: jurnalistul Andi Lăzescu şi prof. Adrian Cioroianu.
● Duminică, 17 ianuarie a.c., ora 22.30, pe Realitatea TV, o retrospectivă a săptămânii politice; printre invitaţi, prof. Adrian Cioroianu.
● GEOPOLITIKON vă propune: sîmbătă, 16 ianuarie a.c. – Adrian Cioroianu despre alegerile din Ucraina şi Dan Dungaciu despre actualitatea din R. Moldova; iar duminică, 17 ianuarie a.c. – alegerile din Ucraina văzute de reviste & ziare din Franţa, Marea Britanie, Rusia, SUA.
● Sîmbătă, 09 ianuarie a.c., ora 16.30, prof. Adrian Cioroianu este invitatul (prin telefon) al emisiunii 3×3 realizate de Stelian Tănase pe RealitateaTV, în contextul discuţiilor despre “cazul Hayssam” şi “tratatul de extrădare România – Siria“
● Despre perspectivele anului 2010 în Republica Moldova, despre relaţia Chişinău – Bucureşti – Bruxelles, despre invitaţia preşedintelui Mihai Ghimpu către preşedintele Traian Băsescu de a face o vizită la Chişinău şi despre moştenirea delicată şi dificilă a regimului Voronin: interviu acordat pe 7 ianuarie a.c. de prof. Adrian Cioroianu emisiunii “Mai aproape de Europa” a postului de radio Vocea Basarabiei (redactor Stela Popa) – articol şi fişier audio.
● Joi, 07 ianuarie a.c., ora 21.30, Realitatea TV pune în discuţie ultimele evoluţii politice; printre invitaţi, prof. Adrian Cioroianu.
● Luni, 04 ianuarie a.c., ora 09.45, Radio Delta – RFI difuzează un interviu cu prof. Adrian Cioroianu despre relaţiile dintre România şi Rusia în contextul schimbării guvernamentale de la Bucureşti.
● Sâmbătă, 02 ianuarie a.c., ora 17.00, postul Realitatea TV propune o discuţie pe marginea principalelor evoluţii de politică externă din anul 2009. Printre invitaţi, prof. Adrian Cioroianu.
____________________ 2009
● Miercuri, 30 decembrie a.c., ora 9.30, postul de radio Realitatea FM îl are invitat pe prof. univ. Adrian Cioroianu într-o discuţie despre ziua de 30 decembrie 1947: înlăturarea forţată a regimului monarhic din România postbelică.
● Luni 28 decembrie a.c., ora 13.00, postul Realitatea TV propune dezbaterii finalul anului politic 2009; printre invitaţi, Florin Iaru şi Adrian Cioroianu.
● Marţi, 22 decembrie a.c., ora 13.30, Radio România Actualităţi găzduieşte o dezbatere despre istoria şi memoria zilei de 22 decembrie 1989. Printre invitaţi, prof. Adrian Cioroianu.
● Astăzi, 22 decembrie a.c., ora 21.10, TVR1 urma să găzduiască o emisiune-ediţie specială în direct dedicată zilei de 22 decembrie 1989. Printre invitaţi: Ion Iliescu, Emil Constantinescu, Alex Mihai Stoenescu, Adrian Cioroianu. În cursul amiezii, TVR & redactorii emisiunii au decis suspendarea ediţiei.
● Vineri, 18 decembrie a.c., ora 19.oo, la Paris, într-un eveniment organizat de Ministerul francez al Afacerilor Externe şi de Ambasada României în Franţa, prof. univ. Adrian Cioroianu va susţine conferinţa “La Roumanie après vingt ans. Les vertus et les vices de la normalité sociale“.
● Miercuri, 9 decembrie a.c., ora 16.00, prof. Adrian Cioroianu participă la emisiunea “Deschide lumea” a postului Realitatea TV.
● Miercuri, 9 decembrie a.c., ora 17.00, la sediul GDS de pe Calea Victoriei din Bucureşti are loc o dezbatere cu tema: 1989-2008. Schimbări şi perspective. Printre invitaţi, prof. univ. Adrian Cioroianu.
● Luni, 7 decembrie a.c., ora 22.00, o ediţie specială după alegeri a postului TV Vox News îl va avea ca invitat pe prof. Adrian Cioroianu.
● Luni, 7 decembrie a.c., ora 15.00, o ediţie specială după alegeri a Realitatea TV îl va avea ca invitat pe prof. Adrian Cioroianu.
● Sîmbătă 05 decembrie a.c., ora 19.00, emisiunea Invitaţii lui Dan Ciachir a postului Vox News îl va avea ca invitat pe prof. Adrian Cioroianu.
● Duminică, 6 decembrie a.c., ora 13.00 – ediţie specială la Realitatea TV privind alegerile prezidenţiale; printre invitaţi, Adrian Cioroianu.
● Joi, 3 decembrie a.c., cursul Intelectuali şi societate în România după 1945 al prof. Adrian Cioroianu (ora 14.00, sala 211 în localul Facultăţii de Istorie) va avea ca invitat pe scriitorul & jurnalistul Dan Ciachir, autor al volumelor recente Derusificarea şi îngheţul şi Cînd moare o epocă – ambele, Editura Timpul, Iaşi, 2009.
● Marţi, 1 decembrie a.c., postul Realitatea TV dedică o serie de emisiuni Zilei naţionale a României – inclusiv o dezbatare, de la ora 11.00, printre ai cărei invitaţi se numără prof. univ. Adrian Cioroianu.
● Sîmbătă, 28 noiembrie a.c., ora 09.00, pe postul TV Money Channel, emisiunea Business Travel îl are ca invitat pe prof. Adrian Cioroianu într-o discuţie despre istoria şi prezentul oraşului Bruxelles. Emisiunea va fi difuzată în reluare în aceeaşi zi, la ora 20.00.
● Lansări de carte la Târgul de carte Gaudeamus: vineri, 27 noiembrie a.c., ora 18.30, la standul editurii Curtea Veche: Misha Glenny – McMafia. Crime fără frontiere; la acelaşi stand, sîmbătă, 28 noiembrie a.c., ora 12.00: Vujity Tvrtko – Călătorii în infern; la ambele lansări vor vorbi autorii, editorul Grigore Arsene şi prof. Adrian Cioroianu.
● Joi, 26 noiembrie a.c., ora 22.30, postul TV Vox News: emisiunea “10+” – invitat Adrian Cioroianu – comentează ultimele evoluţii din campania prezidenţială.
● Joi, 26 noiembrie a.c., ora 14.00 – cursul “Intelectuali şi societate în România după 1945” al prof. Adrian Cioroianu se va desfăşura la sediul Reprezentanţei Comisiei Europene în România, str. Vasile Lascăr (fostă Galaţi) nr. 31 (la intersecţia cu str. Batiştei). Studenţii participanţi vor vizita expoziţia “O poveste despre libertate” şi vor viziona filmul “Cold Waves” (“Război pe calea undelor“) al regizorului Alexandru Solomon.
● Miercuri, 25 noiembrie a.c., ora 17.00, în Sala mică a Bibliotecii Facultăţii de Istorie – Univ. Bucureşti (blv. Regina Elisabeta nr. 4-12, sect. 1), prof. univ. Adrian Cioroianu este invitatul cursului “Gestionarea politicii externe” a conf. univ. Rudolf Dinu, pentru o discuţie cu studenţii despre “operatorii” politicii externe în România.
● Luni, 23 noiembrie a.c., de la ora 22.00, pe noul post TV Vox News o emisiune de analiză a ultimelor evoluţii post-turul I al alegerilor. Printre invitaţi, dnii Ion Cristoiu şi Adrian Cioroianu.
● Luni, 23 noiembrie a.c., ora 17.00 – Dezbatere la Universitatea “Dimitrie Cantemir”, Bucureşti: Ana Blandiana, Adrian Cioroianu, Ovidiu Nahoi, Ilie Şerbănescu propun un bilanţ al ultimilor 20 de ani, 1989-2009; eveniment organizat de Foreign Policy România. (detalii, în curînd)
● Vineri, 20 noiembrie a.c., ora 12.00 – cartea Geopolitica Matrioşkăi (prin autorul Adrian Cioroianu şi invitaţii săi) – şi, simbolic, secretarul de stat american Condoleezza Rice (printr-un autograf pe un volum biografic) vor fi în vizită la Colegiul Naţional “Elena Cuza” din Craiova. (detalii)
● În atenţia studenţilor din Universitatea Bucureşti : În următoarele săptămîni din octombrie – decembrie 2009, cursul “Intelectuali şi societate în România după 1945” al prof. Adrian Cioroianu (în zilele de joi, ora 14.00, sala 211 în localul Facultăţii de Istorie) va avea ca invitaţi speciali personalităţi ale vieţii intelectual-artistice româneşti (sub rezerva confirmării privind data – care va fi anunţată din timp pe G E O P O L I T I K O N ) precum Ion Caramitru (actor de teatru & film, director al TNB, fost om politic), Georgeta Dimisianu (redactor editorial, printre altele, pentru volumele lui Octavian Paler), B. Elvin (scriitor, director al revistei Lettre Internationale ediţia română), Bedros Horasangian ( scriitor), Alex. Ştefănescu (critic literar, realizator de emisiuni TV) ş.a.
►►►►►►►►►►►◄◄◄◄◄◄◄◄◄◄◄◄
Vrei să ştii mai mult? (cuvinte-cheie)
-
Cele mai recente 15 articole (pentru celelalte vezi Arhiva)
- 26/nov/2011 Profesorul Adrian Cioroianu & Curtea Veche Publishing vă invită în „Epoca de aur a incertitudinii”
- 10/iulie/2011 În „Dilema veche”, prof. Adrian Cioroianu îi trimite o scrisoare deschisă dlui Vladimir Tismăneanu
- 06/iun/2011 După cea de-a 21-a ediţie a Salonului de Bandă Desenată (Constanţa, 2011)
- 30/mai/2011 Relaţiile dintre Statele Unite ale Americii şi China în anii 1970 – şi contribuţia României (3/5)
- 29/mai/2011 TOP 25. Dragi prieteni, dvs. aţi decis! După un an şi jumătate de existenţă GEOPOLITIKON, cele mai citite 25 texte & postări (deocamdată!)
- 29/mai/2011 Dacă-i duminică, e comics: un desenator pe nume Bok (!) îl ironizează pe Barack Obama
- 28/mai/2011 EURAST şi Editura Meteor Press vă invită la lansarea unei noi traduceri din Anna Politkovskaia
- 28/mai/2011 Cartea de sâmbătă: „România şi comunismul: o istorie ilustrată” – Dinu C. Giurescu (coord.)
- 27/mai/2011 Europa unită: are 50 de ani şi e gripată – şi seamănă teribil cu noi toţi (5/7)
- 27/mai/2011 Relaţiile dintre Statele Unite ale Americii şi China în anii 1970 – şi contribuţia României (2/5)
- 15/apr/2011 Astăzi, la ora 18h30, pe Money Channel TV, o discuţie despre NATO şi Libia
- 04/apr/2011 Relaţiile dintre Statele Unite ale Americii şi China în anii 1970 – şi contribuţia României
- 28/mart/2011 Pentru toţi prietenii „GEOPOLITIKON”: în curînd, ne reîntîlnim aici cu texte mai noi (şi mai bune!)
- 14 dec 2010 Invitaţie la „Cântece de Crăciun” (plus „Visul lui Machiavelli”!) la Craiova
- 14/dec/2010 Europa unită: are 50 de ani şi e gripată – şi seamănă teribil cu noi toţi (4/7)
Arhiva Geopolitikon
Categorii
Blogroll
Meta
În acest moment, cele mai citite texte GEOPOLITIKON
Calendar
COMENTARIU SI MARTURIE LA SCRISOAREA DESCHISA EMISA DE CATRE PROTOPOPIATUL ORTODOX DIN CAREI.
Pe Internet a aparut o scrisoare adresata Presedintelui Parlamentului si Ministrului Cultelor. Nascut fiind intr-un sat ce apartinea acestui protopopiat si citind multe afirmatii departe de adevar e cazul sa le clarificam !.Nu inteleg ce semnificatie gaseste scrisoarea de a numi zona respectiva “Galileea neamurilor”, cu multe nationalitati si culte pe masura! Prin ani 30-40 galilieni, nu prea stiu sa fi existat in Carei, doar cateva familii de evrei veniti din Galita. Erau 40% romani, toti greco-catolici, tot cam atatia unguri reformati, un mic procent de svabi catolici si cateva sute de tigani, toti de limba magheara, care nu pareau ca apartin vreunei religii. Exista si un numar redus de ortodoxi, intre jandarmii de pe sate sau unii functionari veniti din Regat. N-am auzit ca sa fi fost vreun sectant, mai ales ca in tot fostul judet Salaj, din care facea parte Careiul erau doar patru baptisti (Enciclopedia Romaniei,1938).
Cei 82 de preoti ortodoxi din Carei, cer autoritatilor sa “nu le ia ceea ce nu le-a dat nici-odata adica bisericile ramase de la stramosi lor”. Ma intreb stupefiat : care stramosi ? In zona respectva nu s-a stiut ce inseamna cuvantul “ortodox”!. Bunicul meu vorbea doar de “neuniti”. Se stia doar ca jandamul X, sau pretorul, sau cutare invatator regatean e de alta religie si se mira toata suflarea ca e divortat, lucru de neconceput pentru un greco-catolic.Toate bisericile au fost construite cu contributia unitilor, sub conducerea preotilor lor. Tatal meu, preot in Sudurau, a construit actuala casa parohiala si biserica din Chereus, fapt de carre era mandru. Bunicul meu, preot in Acas, a construit Biserica din Mihaileni, iar fratele bunicului, impozanta biserica din Zalau.
Semnatarii scrisoii atentioneaza, ca, “stiu ce inseamna lupta si ca au supravietuit aici“, dar nu spun cum au luptat! Pe la Carei, daca au luptat si au facut-o, au fost doar preotii uniti ! Imi cer suze pentru exemple din familie: Bunicul meu la o luna dupa intrarea ungurilor in Carei, a fost incarcat intr-un vagon si expulzat la Beius; Tatal meu dupa 5 luni, in urma sicanelor mari ale preotului reformat din Surdau a trebuit sa se mute in parohia Bobota, total romaneasca; Fratele tatalui meu, Liviu, protopop in Zalau, dupa un an, a fost condamnat la 4 ani munca silica pt. nationalism, inchis la Budapesta si dupa mai mult de un an, schimbat de Statul Roman cu un spion ungur inchis la Aiud. Imi amintesc de preotul Vasile Suta din Capleni si de Gh. Muresan din Sarauad, care au fost expulzati in Romania. Sigur, au fost si altii! Scrisoarea mai spune ca,“Habsburgii au inzestrat pe gr.cat.,cu averi imense” si e cazul sa fixam realitatea!
Averile immense date de imparat, au fost exact, d o u a m o s i i, una pt. episcopia de Fagaras, schimbata cu o mosie din Blaj, din veniturile careia, s-au construit in 1754, scolile din Blaj si apoi au fost intretinuti gratuit sute si sute de elevi saraci, timp de 200 de ani si toti elevi blajeni au primit saptamanal cate o paine de 3 kg. zis tipau. La infiintarea in 1777 a episcopiei de Oradea, a primit o mosie, langa Beius, din care a fost construit Liceul din Beius in 1828 si la fel au fost intreinuti elevi saraci! Preotii respectivi, confunda lucrurile si realitatile: Averi imense au avut manastirile ortodoxe din Principate. Cu adevarat, imense, de vreme ce, un numar de 600 sute, deci, sase sute , au fost “inchinate”, Patiarhiilor si manastirilor ortodoxe din Rasarit, mai ales din Grecia , suprafata celor inchinate, reprezentand o cincime din aceea a Principatelor.
Mosiile, spune Kogalniceanu au fost “carciumarite”, de egumenii greci ce le admini-strau. N-au intreinut nici o scoala. Este total incorecta afirmatia conferintei preotesti din Cari ca,“BOR reprezinta traditia si demnitatea neamului nostru”. Ion Frunza, in cartea: Horea, procesul si martirajul sau, relateaza ca “Horea a fost prins datorita Episcopului Gedeon Nichitici, episcopul Petru Popovici de la Arad si alti patru protopopi, toti ortodoxi, fapt pentru care au fost premiati cu galbeni”. In anul 1821, Tudor Vladimirescu a fost inchis in pivnitele Mitropoliei din Bucuresti. In cartea, “Preoti si sate din Ardeal”, Nic.Iorga scrie: Preotii lui Moga, sa-i odihneasca Dumnezu si pe ei si pe Vladicul Moga, ca samanta lor sa se sfarsaca si in Ardeal si in alte parti.
In 1847, vicarul Andrei Saguna a rapit-o pe Ecat. Varga si a predat-o autoritatilor. Ajuns apoi episcop si mitropolit, tot Iorga spune: “de Saguna natiunea romana nu avea nevoie supt nici un raport. Cugetul lui nu era romanesc. El a ramas imperialist si austriac“. Tot Saguna i-a afurisit pe cei care scriau cu litere latine! Prin 1881, mitropolitul Miron Romanul, a infiintat Partidul Constitutional Roman, ce lupta impotriva celui National Roman, care milita pt. Unirea cu Romaina, lucru cu care mitropolitul nu era de acord. In 1915, in Telegraful Roman, Nic.Ivan a ajuns episcop si mitropolit ii pune la stalpul infamiei pe Oct. Goga si Par. Lucaciu pentru ca vorbesc de dezdrobirea romanilor din Ardeal.
La intrarea Romaniei in razboi in 15 Aug.1916, Mitropolitul Vasile Mangra si episcopii Miron Cristea de Caransebes si Ioan Papp de Arad, publica o “Cerculara“, in care spun: “Romania, careia fiinta i-a dat patria noastra Ungaria, caci Radu Negru de la Fagaras a intemeiat Tara Romneasca, Dragos din Maramures a intemeiat Moldova…in mod perfid a ridicat arma asupra patriei noaste” si continua, ”romani ucigatori de fati ….Voi intindeti granitile voastre in hotarele vecinilor vostri, voi cresteti puterea voastra, venitele voaste, dezbracand pe alte natiuni…..acela care cu vorbe viclene pe buze, cu dorul de jaf in suflet, vine in hotarele noastre, nu-i frate, ci cel mai pagan dusman”.
Pe langa aceasta, Ep.Miron Cristea, trimite ostailor romani din Austro-Ungaria o pastorala, in care ii indeamna sa apere tronul Monarhiei. Mai face declaratia, ca, va zdrobi cu carja sa de episcop, teasta primului soldat regatean care va calca pamantul sfant al Transilvaniei, numit Erdely!!. Nu sa lasat mai prejos, nici Mitropolitul Primat al Romaniei, Conon Armasescu, care in preziua luptelor de la Oituz si Marasesti, a dat o proclamatie, ce s-a aruncat din avioanele germane, prin care, a cerut ostasilor romani sa nu lupte impotriva nemtilor, Traditie si Demnitate ortodoxa! Paralela ce o fac preotii din Carei intre anii 1700 si 1948, mi se pare, cel putin, cinica !
La 1700, schimbarea de la ritul roman-calvin la cel roman unit, dupa tratative ce au durat sase ani, cu preotul catolic Barany, intr-un prim sinod cu semnatura a 56 protopopi si preoti, iar in al 2-lea sinod, cu participarea si aprobarea a 1500 preoti si mireni, fara ca vreunul din acestia sa fi fost arestat sau chinuit, pe cand, in 1948, trecerea sa facut prin semnatura a 36 de preoti adusi cu forta, dintre care doi au inebunit, fara acordul vreunui episcop, iar toti episcopii au fost arestati impreuna cu sute de preoti si mireni, care au executat mii de ani de inchisoare.
Din protopopiatul Carei, preotul Vasile Suta din Capleni, a murit in lagarul Ghencea, pr. Titus Borca a stat 5 ani in inchisoare, iar pr. Victor Fanea din Sancrai a fost condamnat la munca silica pe viata. Pr.Gh. Rosianu fost in Hotoan a murit, fiid ascuns intr-o vie in Oradea. Prepozitul nascut in Carei, Augustin Maghiar a murit in inchisoarea Sighet, dupa cateva saptamani petrecute intr-o celula fara geam,. Pr. Alex.Ratiu din Moftin a executat 16 ani de temnita. Vor fi si alti, pe care i-am uitat, dupa atatea ani! Revenind la stramosi ortodoxi ce se pretinde ca ar fi existat candva pe la Carei, N.Dobrescu in “Fragmente privitoare la Istoria Bis. Romanesti, Budapesta, 1905, scrie: “Din anul 1091, romanii din Bihor erau organizati intr-un vicariat bizantino-slav condus de un arhiereu-vicar, supus episcopului latin al Oradiei. Preotii acestia erau scutiti de zeciuiala. Dupa 1554, preotimea din Crisana trece sub juridictia mitropolitilor procalvini ai Balgradului, iar o parte se calvinizeaza impreuna cu episcopul roman calvin Avram de Burda si apoi Petre Ciuciu, Nici un document nu spune ca la Carei sau Satu Mare au exista vreodata ortodoxi ! Virgil Trufasiu – Los Angeles .
Reflectarea desfiinţării Bisericii Greco-Catolice în istoriografia oficială ortodoxă după 1989
Cristian VASILE
După 1989, ierarhia ortodoxă – cu câteva excepţii salutare – a dat impresia că încurajează o politică istoriografică a fricii, a uitării, în ceea ce priveşte abordarea problematicii legate de desfiinţarea Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice. Interesele patrimoniale, competiţia simbolică pentru statutul de Biserică naţională, comoditatea intelectuală şi chiar protejarea unui confort biografic sunt doar câţiva dintre factorii care, probabil, au determinat o continuitate a discursului istoriografic dezvoltat în perioada comunistă, un discurs de conivenţă cu viziunea puterii politice despre momentul octombrie-decembrie 1948.
Acest discurs a preluat cele mai multe clişee şi formule ritualice ale literaturii istorice ortodoxe de dinainte de 1989 – unire bisericească, reîntregire religioasă etc. Radicalismul istoriografic s-a vădit în mai multe ocazii – revelaţiile privind biografia fostului patriarh Teoctist (spre exemplu, implicarea în tentativele de convertire a episcopilor greco-catolici), apariţia Raportului final al Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România (numită pe scurt Comisia Tismăneanu) sunt doar ultimele momente de tensiune care au potenţat replici ferme, polemice venite din partea Patriarhiei Române şi a istoricilor, teologilor asociaţi ei. Ajungând la acest punct este oportună o definire a istoriografiei oficiale ortodoxe: prin această sintagmă, evident, înţelegem publicaţiile Bisericii Ortodoxe Române, de la periodice, sinteze de istorie bisericească tipărite cu binecuvântarea prelaţilor sau având susţinerea morală şi materială a diverselor centre eparhiale.
Una dintre ipotezele pe care le luăm în calcul este aceea că perpetuarea unui discurs caracteristic perioadei comuniste nu poate fi înţeleasă decât în corelaţie cu contextul politic postdecembrist, prea puţin favorabil unei reevaluări oneste a trecutului totalitar, cu întârzierea restituirii proprietăţilor confiscate şi cu modul de acţiune părtinitor al autorităţilor de stat centrale şi locale, generat probabil inclusiv de interese politice, electorale. De asemenea, definirea naţiunii dintr-o perspectivă exclusivistă, similară cu cea a lui Nae Ionescu, care suprapune calitatea de român cu apartenenţa la ortodoxie, a contribuit la încremenirea într-un proiect istoriografic tributar unui trecut autoritar.
Nu vom insista asupra unor lucrări precum cea semnată de Teodor V. Damşa (Biserica Greco-Catolică în perspectivă istorică) – am făcut-o cu alte prilejuri, când am şi numit-o ironic „perfectă contrapeformanţă istoriografică“ . Este de remarcat aici doar că volumul a apărut la Timişoara, într-un centru eparhial care altminteri s-a dovedit mai conciliant, mai empatic cu greco-catolicii şi în plan patrimonial şi istoriografic; trebuie spus aici că Altarul Banatului, revista eparhiilor ortodoxe din Mitropolia Banatului, a găzduit şi articole pe teme de istorie contemporană, de istorie ecleziastică în răspăr cu linia istoriografică oficială schiţată la Bucureşti şi la Sibiu. Am amintit şi de centrul eparhial de la Sibiu, deoarece părintele profesor Mircea Păcurariu, membru al Academiei, dar mai ales profesor la Institutul Teologic de grad Universitar din Sibiu, ulterior Facultatea de Teologie Ortodoxă „Andrei Şaguna“, prin numeroasele lucrări şi sinteze de istorie ecleziastică şi-a pus amprenta în mod decisiv asupra istoriografiei oficiale ortodoxe şi a jucat un rol decisiv în elaborarea unui discurs de continuitate care nu acceptă decât nuanţe nesemnificative în raport cu naraţiunea dominantă despre evenimentele petrecute în anul 1948.
Într-un fel, la nivel istoriografic, pr. Prof. Mircea Păcurariu a preluat moştenirea mitropolitului Nicolae Bălan, prelatul de la Sibiu care pledase atât de vehement uneori pentru revenirea uniţilor la ortodoxie, din perioada interbelică şi până în 1948. Critici sau nuanţări subtile implicite la adresa abordărilor părintelui profesor Mircea Păcurariu au apărut şi în mediul ortodox, dar adesea acestea s-au manifestat mai ales în reuniuni informale, obiecţiile au fost aşternute de puţine ori pe hârtie şi nu întotdeauna delimitările priveau problematica suprimării Bisericii Române Unite.
Emblematică pentru ultimele revizuiri ale discursului istoriografic din cel de al doilea deceniu postdecembrist este abordarea părintelui vicar Constantin Pârvu, unul dintre responsabilii Arhivei Sfântului Sinod. În paranteză fie spus, tezaurul arhivistic de la mănăstirea Antim nu a putut fi valorificat în plan istoriografic . Cerbicia cu care a fost „apărat“ acest fond arhivistic de curiozitatea firească a istoricilor este demnă de o cauză mai bună; mai ales că problema centrală a controversei istoriografice, în opinia noastră, este presupusa trecere/revenire liberă, fără constrângeri, la ortodoxie a credincioşilor şi preoţilor greco-catolici, cu documentele aferente care să ateste părăsirea Bisericii Române Unite în condiţii pe deplin legale şi fără implicarea abuzivă ale organelor de stat; or, era de presupus că aceste documente sau o parte a lor se află tocmai în evidenţele Sfântului Sinod al BOR, în arhiva patriarhală. Dimpotrivă, în locul transparenţei s-a produs contrariul – rând pe rând, universitari şi cercetători din Institutele Academiei, preocupaţi de scrierea istoriei recente a Bisericii, s-au lovit de refuzul diriguitorilor acestei arhive de a le permite studierea documentelor relevante pentru această temă sau pentru subiecte înrudite.
Părintele Constantin Pârvu a publicat în anul 2005 o biografie a patriarhului Justinian Marina, care conţine şi un subcapitol de zece pagini, intitulat „Patriarhul Justinian şi Reîntregirea Bisericii Ortodoxe Române din Transilvania“. Regăsim aceeaşi schemă interpetativă: dorinţa renăscută a majorităţii covârşitoare a enoriaşilor uniţi cu Roma, manifestată din 1945, de a „reveni“ la ortodoxie, cele două chemări la ortodoxie, din 15 mai 1948 (Nicolae Bălan) şi din 6 iunie 1948 (Justinian Marina), s-ar fi bucurat de un „mare răsunet“ în rândurile clerului şi credincioşilor greco-catolici pe deplin conştienţi de unitatea ortodoxiei . A urmat răspunsul celor 36 de protopopi greco-catolici, delegaţi ai 430 de canonici, protopopi şi preoţi greco-catolici; apoi Proclamaţia şi apelul de revenire la ortodoxie al adunării din 1 octombrie 1948; momentul 3 octombrie de la Bucureşti (solemnitatea primirii în rândurile Bisericii Ortodoxe Române) şi 21 octombrie Alba Iulia (marea adunare de consfinţire a „revenirii“ la ortodoxie) . Următoarele afirmaţii din lucrarea părintelui Pârvu sintetizează cel mai bine poziţia oficială a Bisericii Ortodoxe Române din ultimii ani: „Spre deosebire de actul uniaţiei de la 1698-1700, care s-a făcut sub presiune, ameninţare, înşelăciune, determinat fiind de lipsa de drepturi sociale, politice, economice etc., în care se zbăteau românii ortodocşi, urmat de contestaţii, revolte şi răscoale în care mulţi au suferit martiriu, revenirea uniţilor la Ortodoxie în anul 1948 şi reîntregirea, deşi s-au săvârşit în condiţii politice favorabile Bisericii Ortodoxe (subl. n.), au respectat libertatea greco-catolicilor de a se întoarce la sânul Bisericii Mame sau de a aparţine în continuare Bisericii Catolice. Adevărul este că unii preoţi şi credincioşi greco-catolici au rămas mai departe în Biserica Catolică, tocmai datorită libertăţii pe care şi-au manifestat-o şi le-a fost respectată“ . Acest punct de vedere nu acceptă nici măcar analogia făcută de unii cronicari ortodocşi, nu mai puţin uniatofobi, între momentul 1700 şi 1948! Iese în evidenţă lipsa de empatie pentru preoţii şi credincioşii greco-catolici din clandestinitate, pentru prelaţii şi intraţi în închisori pentru că îşi păstrau identitatea religioasă.
Aceste aspecte sensibile au revenit în atenţie odată cu munca de elaborare a unui Martirologiu, iniţiativă sprijinită de o asociaţie a unor germani catolici originari din sud estul Europei. Odată cu demersul care a vizat întocmirea acestei opere impozante, istorici agreaţi de Patriarhie au şi ajuns la anumite documente din fondurile arhivistice ale Bisericii. Din nefericire, produsul acestei întreprinderi, altminteri foarte util, consemnează un lucru inexact: acela că Biserica Greco-Catolică „nu a reuşit să finalizeze redactarea biografiilor până în momentul redactării actualei ediţii“ . De fapt, încă de acum aproape doi ani, Florin Jula, reprezentantul părţii greco-catolice, lămurise lucrurile: editorii au respins unele materiale, inclusiv pe cel referitor la cardinalul Iuliu Hossu, pe motiv că se face referire la implicarea unor prelaţi ortodocşi în deţinerea episcopilor uniţi în mănăstiri ortodoxe) . Acest ultim aspect s-a regăsit şi în Raportul final al Comisiei Tismăneanu, generând protestul Patriarhiei, care a decis să instituie o proprie comisie de istorici care să analizeze raporturile Bisericii Ortodoxe cu puterea comunistă. Până la urmă acest contra-raport nu a fost asumat nici de patriarhul Teoctist, decedat la 30 iulie 2007, chiar în momentul finalizării documentului de poziţie, nici de patriarhul Daniel.
A ajuns însă în preajma Comisiei Prezidenţiale Consultative pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România (Comisiei Tismăneanu 2 ), pe căi neoficiale, informaţia că o insistenţă în abordarea problemei colaborării prelaţilor cu Securitatea şi o reluare a chestiunii greco-catolice ar putea readuce în discuţie asumarea de către Patriarhie a acelui contra-raport, doar aparent abandonat şi elaborat în general de tineri istorici ortodocşi care au cauţionat sau au trecut sub tăcere cultul personalităţii patriarhului Teoctist. Cooptarea unei noi generaţii de (tineri) istorici şi teologi – gravitând în jurul CNSAS, al Patriarhiei Române, Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Patriarhul Justinian“ de la Bucureşti şi al revistei Rost – a adus câteva nuanţe importante discursului istoriografic ortodox, dar o anumită formă de militantism cu tendinţe uniatofobe s-a păstrat. Ca şi mentalitatea de cetate asediată, specifică poate şi istoriografiei greco-catolice. Tentativele de a răspunde polemicilor şi provocărilor pluralismului istoriografic a scos în evidenţă şi pericolele apropierii de o dreaptă ortodoxistă radicală mai degrabă nefrecventabilă, care aminteşte, prin anumite elemente de discurs, de mesajele naţionalismului extrem al anilor 1930.
În viaţa politică şi culturală postdecembristă nu a existat un singur naţionalism, ci o varietate care a reflectat complexitatea evoluţiilor intelectuale şi mentale semnificative ale secolului XX. Nu se poate vorbi de un recul al naţionalismului de tip ceauşist după 1989, căci instrumentalizarea sentimentelor patriotice – în maniera consacrată de Nicolae Ceauşescu între 1968-1989 – a continuat cu o intensitate apreciabilă şi sub regimul Iliescu, care s-a folosit, între altele, de sloganul „nu ne vindem ţara“, de pericolul maghiar şi greco-catolic şi de temeriile unei populaţii care fusese decenii de-a rândul îndoctrinată şi asaltată de propaganda duşmanului din interior, a colectivismului şi de nesiguranţă . Acest gen de naţionalism, care a dominat spaţiul public, s-a aflat în competiţie, dar ulterior a fuzionat cu fracţiuni ale naţionalismului ortodoxist şi etnocentric, cu rădăcini interbelice. Poate că terenul era într-un fel pregătit de recuperarea unor intelectuali şi teologi cu simpatii sau angajamente legionare în reviste precum Glasul Patriei şi Tribuna României destinate propagandei comuniste în exterior .
Dezvoltarea unui pernicios naţionalism istoriografic, precum şi preeminenţa etno-naţionalismului în dauna unui naţionalism civic pot fi puse atât pe seama fragilităţii societăţii civile, cât şi a mediocrităţii şi spiritului gregar ce au caracterizat o bună parte a corpului istoricilor contemporaneişti la momentul 1989-1990. Astfel se explică şi relativa izolare a unor istorici cu mesaj democratic şi civic precum Lucian Boia şi Şerban Papacostea într-o lume academică plină de nostalgici, de savanţi care, prin relativizarea răului produs în anii ceauşismului, îşi apără de fapt propria biografie . Evoluţii similare s-au înregistrat şi în rândurile istoricilor Bisericii. Abia după mai bine de un deceniu a apărut o generaţie de tineri istorici aptă să se delimiteze chiar de unii dintre profesorii săi, iar România a fost ajunsă din urmă de un trecut care nu a vrut să moară, un trecut al naţionalismului extremist ce a condus la Holocaust, dar şi al comunismului (în ambele variante: internaţionalistă şi naţionalistă). Raportul final al Comisiei Wiesel şi cel omonim al Comisiei Tismăneanu, documente asumate de şefii statului, sunt şi expresii ale acestei rupturi între generaţii care s-a produs în istoriografia română.
Chiar şi după aderarea României la UE naţionalismul etnocentric nu şi-a epuizat toate resursele, reunind o coaliţie aparent pestriţă formată din foşti membri ai birocraţiei comuniste şi ofiţeri ai armatei şi securităţii, protocronişti transformaţi în specialişti în geopolitică, critici literari antioccidentali ai anilor 1980, asociaţi ai prelaţilor care au preamărit/tolerat „sistematizarea“ urbană ceauşistă, simpatizanţi legionari şi neolegionari, ortodoxişti etc. Forţa acestui curent ideologic, deşi în curs de diminuare, a profitat şi de dezbinarea din tabăra promotorilor naţionalismului civic, de nuanţă liberală, dar şi de confuzii şi ezitări cultural-ideologice (şi azi, spre exemplu, intelectuali altminteri respectabili evită să pomenească şi să comenteze definiţia aberantă şi exclusivistă a naţiunii pe care a formulat-o Nae Ionescu) .
În periodicele ortodoxe s-au strecurat totuşi câteva articole care au încercat să depăşească tradiţionalele clişee şi să abordeze problema întârzierilor istoriografiei ecleziastice oficiale. Între aceste excepţii se numără Anca Şincan, istorică din Târgu Mureş, cercetător la Institutul de Cercetări Socio-Umane „Gheorghe Şincai“, care a susţinut – în răspăr cu restul literaturii istoriografice – că istoricii ortodocşi ai Bisericii nu pun probleme, nu stârnesc dezbateri, nu îşi pun întrebări . Există o cenzură asupra unor subiecte de istorie ecleziastică ? Anca Şincan nu crede că este vorba de o acţiune programatică a istoricilor Bisericii de a opune rezistenţă prin tăcere studiilor care aduc pe tapet situaţii controversate, ci pur şi simplu de incapacitatea lor de a răspunde în faţa provocărilor unei istoriografii libere, precum şi de lipsa unei şcoli specializate în istoria Bisericii .
A fost calvinismul antiromanesc in Transilvania?
D-ul Nicolae Manolescu, in articolul publicat in ziarul Curentul International nr.33 din August 2001 scrie “Dieta din 1566 dispune trecerea Bisericii Ortodoxe sub controlul Bisericii Calvine …. D-ul Manolescu ca dealfel multi istorici laici si teologi, din slugarnicie, pentru mama Moscova care, de la sine putere s’a declarat a III-a Roma. acestia si-a uitat latinitatea si istoria ortodoxiei de Rit Bizantin, (numita, Greco-Catolica ) lasata de Sf Parinti latini si greci, ei au devenit adepti ai ortodoxiei greco-slavone, Ortodoxie care , a pricopst romanii cu ignoranta balcanica.
Incercari de a scoate din ignoranta balcanica pe romani din Transilvania, au facut-o Sasii ei fiind in minoritate au dorit sa fie uniti cu cei mai numerosi locuitori din noua lor patrie unde emigrase Transil-vania, locuitori crestini ca si dansii, rupti de cultura si spiritualitatea occidentala in fadicul an1054 Cand Sasii au trecut de la catolicism la luteraneism, in sec.XV, au tiparit carti de rugaciuni si pentru romani in limba romana, cu buna intenti ca, impreuna, sa formeze o majoritate, care sa reziste la presiunile de maghearizare. De si de a scoata pe romani din “ignoranta” in care erau tinuti de greco-slavi prin Biserica Greco-Slavona. Nu a fost noroc. “ignorantia” a triufat, ramanii dupa 600 de ani (1550-2010), sunt “schismatici, s-au inchinat Rasaritului, sunt saraci, in tara bogata, la marginea lumii civilizate.
Ungurii si ei au trecut de la catolicism la calvinism. Dieta Transilvaneana la 1566 a dispus trecerea Bisericii ortodoxe sub control calvin romanii, nu avea administratie bisericiasca ortodoxa. Dar si pentru citez, “ a elimina din mijlocul credinciosilor romani, ortodocsi transilvaneni tinuti in, intuneric cultural si supersritii la fel ca si fratii lor din Moldova si din Muntenia, vevoiti sa asculte slijbele in Bisericii in limba greaca, chirilica si slavona. Deci, biserica greco-slavon a fost factorul de deznationalizare.
Din cauza ochelarilor greco-savoni d-ul Manolescu si multi alti intelectuali romani nu vad gaselita greco-slavona nici in zilele noaste Tipa, “unigurii au vrut sa n-e desnationalizeze. Bun, fie, aveti drepate domnilor istorici dar va intreb ?. Daca ungurii urmareau sa desnationalizeze pe romanii ardeleni trebuia sa introduca in Bisericile romanilor limba magheara incepand din 1566 d-le Manolescu
Cat de antiromanesc a fost calvinismul reese din conditiile impuse se superintendantul calvin Gelej principelui Ghr.Rakocz (1640) acestea au fost: (amintesc, sotia lui Gh.Rackotz, a infiintat prima scoala primara de fete in Fagarasi)
1)- Episcopul va intemeia la Alba-Iulia ori in alt loc potrivit o scoala romaneasca cu vre-o trei profesori
invatati, cunoscatori ai limbilor latine, greaca si romanna, care sa-i invete pe elevi latineste, sa fie
in stare a le preda invataturile crestine.
2)- Va tine o tipografie in care va tipari cartile necesare pentru scoala si biserica.
3)- Va elimina limba straina din biserica, ingrijindu-se ca toate slujbele sa fie facute in romaneste.
4)- Se va ingriji ca preotii sa predice in romaneste de doua ori pe saptamana, Miercurea si Vinerea.
5)- Va traduce si in romaneste rugaciunile, atat cele de dimnineata ,cat si cele de seara si va lua masuri ca
acestea sa fie recitite in toate bisericile.
6)- Va copia si va tipari cantarile romanesti traduse si folosite de bisericile din Lugoj si din Caransebes,
se va ingrij ca pretutindeni sa fie cantate inainte si dupa predica.
7)- Catechismele deja traduse in romaneste le va tipari si va lua masuri ca baeti si fetele sa le invete in ore
determinate.
8)- Se va ingriji ca la impartasanie sa se dea separat painea si vinul, iar nu amestacat cum fac acum in
bisericile romanesti.Painea sa o dea credinciosilor care se impartasesc in mana, iar vinul din
potir.(aceasta au fost masuri de higena.. Sfanta lingurita, trecuta din gura in gura era mijloc de infectie de; sifilis, tuberculoza,
holera ” imormantarile erau benefice pentru calugarii si preotii ortodocsi greco-salavoni veniti din Orient. Bulgaria, Serbia ,
Rusia.)
9)- Sa faca pe credincios sa inteleaga folosul invataturilor pe care le pot primi de la calvini.
10)- Sa nu impartasasca copii nevarsnici, ci numai oameni batrani care isi pot da seama de sfintenia tainei.
11)- Botezul sa fie savarsit in forma simpla cum l-a intemeiat Cristos, cu apa curata in mumele Tatalui, Al
Fiului, si al Duhului Sfant, fara lumanari, fara ungere cu mir, si fara alte adausuri papistasesti si
Ortodoxe. (recent am fost la un Botez in orasul Pomona -Los-Angeleas, dupa botez, vasul cu apa sfintita a fost golit pe iarba,
unde se plimba caini.
12)-Sa elimine liturghiile, afumatul cu cadelnita, sunatul clopoteilor si alte superstitii ramase de la
papistasi
13)-Va elimina din biserica razimatul in carje credinciosii veniti obositi de la munca in cursul lungilor
slujbe se reazamau in carje,) In biserica credinciosii, femei si barabati, sa sada pe scaune, in cursul
rugaciunilor sa ingenuncheze.
14)- Nu va cunoaste intre Dumnezeu si om decat pe Isus Cristos, deci va elimina cultul sfintilor si a
ingerilor.(ingeri simpli cu doua aripi, ingeri serafimi cu sase aripi, inchipuiri bolnave greco-slavonesti, aduse in Tarile Romanesti
de calugari veniti de aiurea. Inchipuiri, cu care, romani sunt tinuti in revoltatoare ignoranta. Ignoranta pe care ierarhii, calugari si,
popimea, imbuibata (preori cei saraci se exclua) o actualizeaza, o tine vie, in fiecare an organizand pelerinaje, pelerenaje la Sf.
Moaste aduse de aiurea, la Manastiri in fata icoanei Maici Domnului in fata carora, spre satisfactia ierarhilor, imbracati in
odajdii aurite privesc cum semenii lor “omul”, fiinta facuta dupa chipul si aseanarea Dunmezu, se aut-pedepsesc tarandu-se pe
coate si pe genunchi a le sarute. Ca slujitori ai lui Cristos. Ei ierarhii, cu doctorate, nu trebuie sa permita auto-pedepsirea
semenului sai, nu o fac. pentru ca, pe auto-pedepsia semeilor lor BOR a ajuns sa fie ”stat in stat” Ierahii din umbra conduc tara.
trag foloase in favoarea lor. 18.300 de biserici si, numai 430 de spitale, inseamna ca BOR este “mijloc de productie” cauza pentru
ca valorile crestine si morale lipsesc la romani. Lipsa valorilor crestine si morale, este cauza hausului politice in Romaia de azi.
15)- Se va ingriji ca mortii sa fie ingropati in forma simpla crestineasca, fara bocete, predica,tamaere si
alte superstiti; nu va ingadui sa li sa puna in sicriu bani pentru drum, alimente si altele.
16)- Va interzice satelor “proaste” sa aseza lumanari pe morminte si sa boceasca dupa morti.
17)- Va opri credinciosii sa ingenuncheze, sa se inchine, sa sarute crucile ridicate la incruciseri de
drumuri, finca si Dumnezeu opreste astfel de lucru.
18)- Va invata credinciosii sa nu astepte mantuire de la post, sa nu posteasca pentru iertarea pacatelor. Ci
sa se roage cu zel, caci, fara rugaciune poastul nu are nici o valoare, sa nu se creada ca in sine,
carnea ar fi necurata decat alte mancari; celor curati toate le sunt curate.
19)- Va face sa fie parasit obiceiul romanesc de a srbatori vinerea.
20)- Va lua masuri ca credinciosii sa jure numai in numele sfant al lui Dumnezeu.
21)- Va elimina cu totul alegerea reginei Rusaliilur si ospetele ce se organizeaza cu acest prilej. (trei zile
credinciosii ies in frunte cu preotii la camp la binecuvantarea semanaturilor, apoi urca pe un deal
unde au dus butoaie cu vin ).
22)- Va elimina din biserica obiceiul de a se da mirilor miere la cununie.
23)- Nu va desparti casatoriile, sotul parasit cu necredinta in va reda insa libertatea.
24)- Va depinde de episcopul Calvinist: va cere sfatul acestuia si va primi instructiuni. Preotii romani care
vor cununa, vor desparti, vor boteza ori imormanta magheari ii va destitui. (Revista “Perspective” nr.65-68
Iulie 1994 – Iunie 1995,Zenovie Palcasanu,”Istoria Bisericii Romane Unite, partea I-a, 1997-1751, edita II-a Prelat Dr.Dr. Octavian
Barlea pag. 50.
Dieta din 1566 a avut ca scop scoaterea romanilor din iobagie si din ignoranta. Romanii in Transil-
vania erau iobagi, pentu ca, Biserica ortodoxa nu era recunoscuta in Imperiul Austro-Ungar. Nu era
resunoscuta nu pentru credinta ci, din doua motive. a) nu avea activitati sociale, scoli, spitale, camine
pentru batrani si pentru copii,. b) Si ca erau “schismatici” se inchinau/inchina Rasaritului, activitatea
lor se limita la, botezuri, cununii, imormatari, parastase, colive, pomeni si pomeniri, un fel
de “indulgente” venitul intra in buzunarul preotului.
Dupa Unirea Transivaniei cu Tara in1918, ortodoxia devenid majoritara, nu pe merite ci,pe criterii
politice exemple; Episcopul Caransebesului Miron Cristea, a blestamat armata romana, a declarat; voi
sparge capul primului soldat roman venit sa strice granitele tatri nostre numita Erdeli. Din lipsa de
demnitate, guvernul roman care a luptat pentru eliberarea Transilvanie de sub ocupatia Austro-Ungara
al numit pe Miron Cristea primul Patriarh al Romanie
Pe prof, de teologie Nicolaie Balan in 1916, a scris in Telegraful Romani “romanii se simt mai
bine sub unguri”, Ales Mitropolit al Transilvaniei in 1920 in fata lui Iorga si a lui Lepedatu ministru
cultelor, sa jurat sa nu-mi “putrezeasca oasele” pana nu voi aduce oile ratacite (oile ratacite erau
romanii ardelen greco-catolici, cei care cu adevarat au luptat pentru Unirea Transilvaniei cu Tara
Miron Cristea, Nicolae Balan au urmat liceul Greco-Catolic din Bistrita-Nasaud, dovada ca,
ortodocxii in Transilvania nu aveu scoli.
Se pastra traditia si Andrei Saguna, a urmat liceul si teologia la catolici, apoi a trecut a la
ortodoxie, in servicul Diete de la Buda-Pesta. A fost adept al Unirii Transilvaniei cu Ungaria
Reformata. Saguna a persecutat romanii greco-catolci, pentru ca, unitii erau sprijiniti de
Viena catolica si de Vatican. Avand precedentul lui A.Saguna, Miron Cristea & Co Nicolae
Balan, ajusi capi ai BOR, au persecutat pe greco catolici,indirect ei, lovea in Biserica Catolica.
Biserica care, in anul 800 in Italai, aveau aveau, cinci, universitati, in anul 1800 sa ajunga la
166 universitati, in toata lumea, stiinta a fost raspandita in limba latina.
In Sesiunea Parlamentara pentru Constitutia din 1923, Mirtopolitul Nicolae Balan a declarat,” Ce
cauta Papa in Urbia mea”, adica romanii greco-catolici, la care Episcopul greco-catolic de Reghin si
Cluj, Iului Hossu, a raspuns “A venit sa civilizeze”
D-le Nicolae Manolescu, ca intelectual, aveti abligatia morala sa nu vorbiti de anul 1566 ci sa scriti adevarul. Sa informati generatiea de acum, mintita, sa spuneti; ca Iuliu Hossu
Episcopul greco-catolic de Gherla si Clui, a citit la 31 Decembrie 1918, la Alba Iulia a citit Actul Unirii a Transilvainei cu Tara. Iului Hoss afacut parte din delegatia Ardeleana pentru a imana Regelui Ferdinand. Actul istoric al Unirii. Seful Delegatie a fost, Iuliu Maniu, greco-catolic, cel care a facut Unirea Ardealului, cu Regatul Roman. Drept recunostinta Iuliu Maniu a murit in temnita de la Sighet. Episcopul Iuliu Hossu tinut in arestat la Minastirea Caldarusani, maltratat moral de Teoctist mitropolit al Moldovei sa treaca la ortodoxie, Find grav bolnav, a fost internat in Spitalui Colentia unde a murit.
Aceasta a fost recunostinta romanilor crestini ortodoxi, fata de fratii lor greco-catolici cei, care, a Faurit Romania Mare, care i-a invatat carte, care ia civilizat, i-a intors la griul latin, i-a introdus in marea famile a democratiilor occidentale .
Suntem in UE, Schisma de la 1054, face ca Romania sa fie catalogata ca tara in curs de dezvoltare, aflata la periferia lumii civilizate.
12 Septembrie 2001 Ioan Marinoiu, ortodox veteran de razboi, USA
Tiganizarea moldo-valahilor
(…) Coruptia, minciunea si furtul sunt deja forme de protest social general acceptate. Manelele si modul de viata al romilor sunt dominante. Scriitorul Paul Everac regreta intr-un articol din ?Natiunea? ca nu face si el parte din tiganie.
Cine vin vine din vest, la Timisoara vede un cartier rezidential in still baroc-tiganesc. In drum spre orient palate zu turnulete, simboluri heraldice tiganesti, sunt la tot pasul. (…)
Occidentalii ii percep pe romani ca tigani, mai ales pentru ca ei refuza crestinismul occidental si se ascund dupa deget, in spatele romilor. Acesta e inceputul, ei se poarta inca cu manusi, dar in situatii de limita occidentalii stiu ca moldo-valahii ortodocsi sunt (…)
Si in vestul Europei sunt sute de mii de tiganii, dar sunt occidentalizati, ei nu sunt o problema sozial-politica. Tiganii occidentali nu aspira la impunerea modului lor de viata in societatea UE, ca la Bucuresti. (…)
Prof. Dr. Viorel Roman, Akademischer Rat a.D.
(…)
___________________
GEOPOLITIKON îşi rezervă dreptul de a edita mesajele – marcînd editarea cu semnul (…) – în cazul unor formulări incompatibile cu programul sitlog-ului.