27/apr/2010 De la tratatul START la pădurea Smolensk: cu ochii spre Est (1/2)

Cu ochii spre Est

De la tratatul START la pădurea Smolensk 

Filip Vârlan

(1/2)

„Parcă nu se mai termină odată…” Acestea au fost primele cuvinte pe care mi le-am rostit instinctiv la aflarea veştii accidentului din regiunea Smolensk. Ironia a făcut să primesc ştirea când mă aflam în maşină între două melodii vesele ce sunau perfect în după-amiaza însorită de sâmbătă pe la ora prânzului. După care a urmat tăcere. Cred că multe persoane au trecut în acele momente printr-un lung efort concomitent de stăvilire a sentimentelor şi de înregistrare a primelor informaţii la cald.

Accidentul în care preşedintele Poloniei, Lech Kaczynski, împreună cu alte personalităţi din statul polonez şi-au pierdut viaţa, se suprapune mai multor evenimente de ordin politic ce au marcat sau urmau să marcheze regiunea. Trebuie semnalat de la început că a fost o săptămână foarte consistentă pentru agenda politicii externe a SUA. Preşedintele Obama a poposit cu un scop precis într-o locaţie frumoasă şi plină de substanţă istorică recentă precum Praga. Aici, pe data de 8 aprilie, tocmai se semnase noul tratat de control al armelor nucleare între Statele Unite şi Rusia – un eveniment important, fără discuţie. (foto: AFP)

Hillary Clinton şi Vladimir Putin, la Moscova, 2010

A fost demn de reţinut interesul ambelor părţi în atingerea unor viziuni comune în privinţa datelor de ordin tehnic, precum numărul de focoase nucleare ce urmează a fi retrase din arsenalele rus şi american. Este un pas extrem de încărcat de valoare nu atât prin date numerice a căror aplicabilitate cade în sarcina deciziei politice şi a specialiştilor, cât şi prin oferirea posibilităţii de reînnoire a un regim de inspecţie ce expirase în luna decembrie 2009. Desigur că Praga reprezenta încununarea unui efort îndelungat ce îşi permisese luxul de a depăşi ca dată propusă pentru semnare chiar luna (decembrie) în care expira valabilitatea acordului START 1 vechi de 19 ani. Simbolistica locului ales pentru semnarea tratatului nu lasă loc nici unui dubiu dar permite anumite interpretări: i) înainte de toate, Praga este o marcă a rezistenţei împotriva regimului comunist. Chiar dacă Republica Cehă este membră NATO şi UE, poziţia sa face o trimitere clară la acele modele reformatoare pe care o parte din clasa politică cehoslovacă încerca să le adopte la sfârşitul deceniului şase din secolul precedent. Atât secolul XX cât şi comunismul au trecut (cel puţin atunci când este vorba de spaţiul Rusiei). Ceea ce rămâne şi poate pune în continuare probleme sunt poziţia geostrategică şi zonele de influenţă ii) şi de aici intervine al doilea aspect şi anume repunerea în discuţie a scutului antirachetă de către partea rusă. Povestea acestui proiect este lungă iar conţinutul a suferit nenumărate modificări. Nefinalizat încă, scutul este văzut în principal ca un element de reacţie rapidă la ameninţările Iranului. Ca atare, poziţionarea elementelor constitutive, mai precis aparatura militară, necesită o analiză serioasă de ordin tehnic prin care se încearcă obţinerea unei cât mai bune versatilităţi atunci când se are în vedere aria de acoperire. Totodată, acesta este subiectul care încinge cel mai mult spiritele şi pune în pericol refacerea unei colaborări stabile între administraţia Obama şi Kremlin. Spre exemplu, preşedintele SUA a respins cererea Rusiei de a stipula în tratat limitele geografice ale plasării scuturilor antirachetă.

Pe acest fond, un alt stat simbol al fostului Bloc de Est, Polonia, urma să comemoreze 70 de ani de la masacrul celor 22.000 de ofiţeri polonezi ucişi din ordinul lui Stalin. Evenimentul trebuia să se desfăşoare chiar pe teritoriul rus, în regiunea Smolensk unde se află pădurea Katin. Este vorba despre o dificilă misiune de reconciliere asupra unui fragment de istorie încărcat de simboluri pentru polonezi. Pregătirile au fost minate deseori de atitudini diferite, rigide în cea mai mare parte a lor şi profund impregnate de mândria şi tradiţia celor două forţe militare care s-au confruntat cândva în arena secolului XX. (va urma) 

Publicitate