G E O P O L I T I K O N

Spectacolul ideilor pe hartă

16/iun/2010 Un subiect controversat: cine a greşit pe 31 mai a.c. – Turcia sau Israelul?

O eroare care îndepărtează Israelul de Europa

01 iunie 2010  | by presseurop.eu

Evrei ortodocşi privind vasul turc "Mavi Marmara", în largul portului Ashdod (Israel).

(foto AFP: evrei ortodocşi privind vasul turc „Mavi Marmara”, în largul portului Ashdod, Israel).

Atacul lansat de armata israeliană asupra „Flotei Libertăţii”, care se îndrepta spre Fâşia Gaza cu ajutoare şi militanţi pro-palestinieni şi care s-a soldat cu moartea a 10 pasageri aflaţi la bordul navei turcesti Mavi Marmara, a provocat indignarea presei europene. Aceasta solicită o intervenţie a comunităţii internaţionale şi a UE în Israel şi se îngrijorează cu privire la  consecinţele escaladării tensiunilor dintre Israel şi Turcia.

Guvernele, ONU şi UE trebuie să acţioneze cu fermitate„, susţine L‘Humanité. Cotidianul francez cere UE să „suspende imediat Acordul de asociere cu Israelul cât şi vânzarea de arme către statul evreu„. În Germania, Tageszeitung sugerează condiţionarea tuturor livrărilor de arme de încetarea embargolului în Fâşia Gaza şi a construcţiei de colonii evreieşti în Cisiordania.

Cotidianul flamand De Morgen deplângeatitudinea foarte pozitivă a UE faţă de recenta adeziune a Israelului la OCDE (Organizaţia de Cooperare şi de Dezvoltare Economică)„, iar în coloanele confratelui său De Standaard, preşedintele ONG-ului belgian 11.11.11 cere guvernului de la Bruxelles să „ia o poziţie clară, în ajunul preşedinţiei belgiene a Uniunii„. Acesta doreşte ca „UE să deschidă dezbaterea asupra statutului special al Israelului în Europa„. „Este judicios ca această ţară să integreze în curând Europol, serviciul de menţinere a ordinii europene?” se întreabă acesta; „dacă UE nu acţionează de o manieră mai fermă şi nu pune în mişcare pârghiile sale, asta presupune că dă Israelului mână liberă pentru violarea dreptului internaţional„.

Nu este o noutate că guvernul israelian ignoră dreptul internaţional„, precizează Tageszeitung. Cotidianul german aminteşte că „atunci când Mossadul a ucis [un membru Hamas palestinian] la Dubai, la începutul acestui an, a utilizat paşapoarte false europene. Londra şi Parisul au fost foarte indignate de această insultă – ceea ce nu a ridicat însă probleme guvernului israelian„. În The Independent, jurnalistul vedetă din Orientul Mijlociu, Robert Fisk, reproşează liderilor occidentali „lipsa de fermitate” în faţa abuzurilor comise de către Israel în cursul ultimilor ani, în timpul războaielor din Liban şi Gaza.

Flota care se îndrepta spre Gaza era formată din europeni, americani, din supravieţuitori ai Holocaustului care au luat decizia de a merge în Gaza deoarece politicienii lor şi oamenii de stat nu au fost la înălţimea angajamentelor asumate„, scrie acesta. „Ceva s-a schimbat în Orientul Mijlociu în ultimele 24 de ore –  iar israelienii nu par a fi înţeles ce se întâmplă. Lumea este obosită de astfel de abuzuri. Singuri politicienii rămân tăcuţi.”

Reacţia lentă a Uniunii

Uniunea nu a rămas multă vreme fără să reacţioneze. Dar, precum scrie El País, „ambasadorilor UE le-au trebuit mai mult de 4 ore pentru a întocmi un comunicat” în care au condamnat „operaţiunea militară israeliană în apele internaţionale„. UE cere autorităţilor israeliene „o anchetă imediată, completă, imparţială„, pentru a clarifica ce s-a întâmplat.

Cotidianul explică de altfel că cele 27 erau divizate asupra comunicatului, că unii cereau abrogarea acordului de asociere cu Israelul şi că textul reprezintă „un compromis” între cei care cereau o „condamnare mai fermă” a Israelului şi cei care doreau să aştepte pentru a avea „mai multe elemente pe baza cărora să poată judeca„. UE a cerut în acelaşi timp „redeschiderea imediată şi fără condiţii a unor puncte permanente de control care împiedică furnizarea de ajutoare umanitare în Gaza şi tranzitul de bunuri şi persoane dinspre şi înspre Fâşie„.

Politica de închidere continuă este inacceptabilă şi contra-productivă„, aminteşte Catherine Ashton, în diapazon cu capitalele occidentale care au denunţat această situaţie „care se prelungeşte de la preluarea puterii prin forţă de către mişcarea islamistă Hamas„, scrie Libération. Acestea fiind spuse, comunicatulva răci relaţiile dintre Europa şi guvernul lui Benyamin Netanyahu„, scrie la rândul său La Vangardia, deoarece acesta conţine cuvântul „condamnă„, „un verb tabu” în raporturile dintre UE şi statul evreu.

Ecouri în Israel

În Israel, condamnarea din partea Europei este rău percepută : „Ceea ce s-a petrecut la bordul navei Mavi Marmara este tragic. Dar aceasta nu justifică reacţia internaţională„, afirmă Jerusalem Post. Cotidianul explică că „Înaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe al Uniunii a cerut ridicarea blocadei din Gaza, anticipând presiunea care va fi exercitată asupra Israelului în următoarele zile, deoarece UE trebuie să convoace o reuniune de urgenţă pentru a discuta consecinţele incidentului de pe Mavi Marmara„. Confratele său Ha’aretz scrie că „am putea estima în mod rezonabil că Europa şi SUA nu se vor mulţimi ca Israelul să scape cu un simplu avertisment„.

Turcia prinsă între două focuri

Politica israeliană se radicalizează„, regretă Tageszeitung: „ea nu mai vede necesitatea luării în considerare a aliaţilor săi, prieteni şi mediatori. Turcia este printre puţinele ţări care pot juca un rol de mediator eficient în Orientul Mijlociu. Dar Netanyahu a deschis focul asupra vapoarelor sale„. Întocmai, scrie La Stampa, degradarea din ultimele luni a relaţiilor diplomatice dintre Turcia şi Israel „depăşesc contenciosul diplomatic bilateral şi plasează Turcia în sânul ‘taberei occidentale’„.

Pentru jurnalul din Torino, „este aproape sigur că Turcia nu va fi acceptată în Europa„, „dar oare câtă vreme va putea această rămâne în sânul NATO?„. „Atâta timp cât posibilitatea adeziunii Turciei la UE rămâne de actualitate, perspectiva unei duble apartenenţe – la UE şi NATO – ar contribui la menţinerea Ankarei în randul ţărilor europene care fac parte din alianţa atlantică. Dar acum că şansele sale de aderare la UE se evaporă, lucrurile se complică. Ţinută la poarta Europei, Turcia si-a elaborat propria politică a Orientului Mijlociu„.

Dar, „acţionând ca un actor al Orientului Mijlociu, aceasta riscă să se implice în conflictele nerezolvate din regiune, lucru care nu ar fi posibil în calitate de ţară europeană, membră a Uniunii (sau candidat serios pentru a deveni)„. „Trauma separării dintre Israel şi Turcia este astăzi deplină„, raspunde ca un ecou La Repubblica. Iar cotidianul turc Zaman aminteşte că, „pagubele pentru Israel nu se limitează doar la relaţiile cu Turcia. Pasagerii şi navele convoiului cu ajutoare umanitate proveneau din mai multe ţări, şi cuprindeau inclusiv membrii ai Parlamentului European şi un supravieţuitor al holocaustului. UE şi mai multe ţări au criticat aspru Israelul pentru acest atac naval„.

Anunțuri

16 Iunie 2010 - Posted by | Geopolitica, Intelo | , ,

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: