G E O P O L I T I K O N

Spectacolul ideilor pe hartă

30/apr/2010 O carte despre teoria (şi practica politică a) „moldovenismului”

Pe cînd Cominternul făurea o limbă şi un popor

 Adrian Cioroianu despre:

Gheorghe E. Cojocaru, Cominternul şi originile “moldovenismului”. Studiu şi documente, Ed. Civitas, Chişinău, 2009, 500 p., preţ neprecizat

Unele cărţi apărute la Chişinău au o greutate aparte – inclusiv la modul propriu: sînt legate straşnic, copertate temeinic, tipărite pe hîrtie de calitate. Paginile nu fug din cotor, cleiul nu-ţi crapă în mîini. Iată ce numesc respect faţă de carte şi faţă de cititori. Cărţile sînt, mai ales, tot mai disponibile pe o piaţă românească (re)atrofiată. Sînt edituri de peste Prut (vezi Cartier) care se mişcă în peisajul nostru mai bine decît multe edituri bucureştene.

Dincolo de forma fericită, conţinutul este deseori spectaculos – în sensul bun al termenului. Cartea lui Gh. E. Cojocaru – bine închegată, la propriu şi la figurat –, apărută în noiembrie ’09, e o probă: ea analizează un concept ce a marcat puternic politica, propaganda şi deseori cultura de peste Prut – acela al “moldovenismului”. Tezele acestuia-s cunoscute şi, de n-ar fi fost atît de concretizate de-a lungul ultimilor 90 de ani, ar fi doar rizibile: locuitorii din stînga Prutului sînt un neam aparte, cu o limbă aparte (moldoveneasca) şi cu o istorie aparte. Spune autorul. “o adevărată inginerie etnoculturală (…) şi-a construit un aparat explicativ tot mai soficticat pentru a-şi ascunde (…) esenţa manipulatorie”. Subiectul pleacă din anii ’20 ai secolului trecut; dar el e încă actual – semn că acolo vremurile sînt capabile de teribile contorsiuni, din moment ce, de la Dic & Cotovski & Tkacenko (un trio de comunişti din anii ’20) şi pînă la Vl. Voronin, în anii noştri, tezele “moldovenismului” au revenit la rampă oridecîte ori Basarabia / R. Moldova părea a-şi (re)găsi drumul firesc.

Rezultat al unor cercetări în arhive din Rusia, Ucraina, România şi R. Moldova, volumul lui Cojocaru cuprinde un studiu introductiv (70 de pagini), solid în argumentare şi lămuritor în prezentare, iar apoi un corp de documente, năucitor de-a dreptul. El acoperă o perioadă de 5 ani (1924 – 1928) şi oferă cele mai reprezentative piese din istoria temei – inclusiv “Rezoluţia în chestiunea naţională” de la congresul al IV-lea al PCR, din iulie 1928, autentică mostră de stupiditate, servilism pro-moscovit şi limbă de lemn. Cît priveşte începutul: în februarie 1924, un comunist român (refugiat la Moscova) pe nume Ion Dic-Dicescu (a.k.a. Isidor Cantor) concepea planul delimitării unei regiuni autonome a “moldovenilor” pe malul stîng al Nistrului şi colonizării ei cu “refugiaţi basarabeni” şi cu “ostaşi roşii demobilizaţi la vatră”. Ideea – ale cărui avataruri capătă valenţe de thriller politic – va sta la baza viitoarei “republici autonome sovietice socialiste moldoveneşti” (în cadrul Ucrainei sovietice) care lua naştere, cu acordul interesat al lui Stalin, pe 19 septembrie 1924. Zeci de întruniri, discuţii interminabile, frazeologie calpă, suspiciuni dintre comuniştii ucrainieni, români sau ruşi, antipatii la vedere (vezi relaţia Dic-Dicescu vs. ucrainianul Grinştein, primul acuzîndu-l pe-al doilea de furtul ideii şi de malpraxis în aplicarea ei!), toate conduc la instituirea unei republici-fantomă, al cărei unic scop era “dovedirea” faptului că o “altă parte” a RASSM (adică Moldova dintre Nistru şi Carpaţi) s-ar fi aflat în asuprire “sub jugul” României burgheze. Comisarului sovietic Cristian Rakovski scria, în februarie 1925, inclusiv lui Stalin: “Este în interesul nostru [adică al Moscovei, n. AC] (…) să vorbim cît mai puţin despre Basarabia (…) şi, dimpotrivă, să-i impunem pe basarabeni să vorbească despre ei înşişi cît mai mult posibil. Numai astfel [vom înlătura impresia, n. AC] (…) că noi sîntem difuzorii unui oarecare imperialism roşu”. Dl Voronin, printre alţii, a prins ideea, chiar dacă roşul a mai pălit.

– text publicat în revista Dilemateca, nr. 5, mai 2010

Anunțuri

30 Aprilie 2010 - Posted by | Bibliografii, Geopolitica, Intelo, Istorie | , , , , , ,

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: