G E O P O L I T I K O N

Spectacolul ideilor pe hartă

07/mart/2009 „Imaginea României” – salvarea, prin carte?

România, cum rar se poate ea vedea în pagină

Adrian Cioroianu

Şi totuşi, se mai întîmplă şi minuni! Într-o vreme în care discuţia despre „imaginea” României în străinătate tinde să capete accente de paranoia, încă odată, salvarea – sau un capitol al ei – vine dinspre carte. Despre ce-i vorba: în septembrie 2006, editura pariziană Kryos a inaugurat o colecţie dedicată României (Domaine roumain pe numele ei), sub diriguirea unui intelectual a cărui trăire pentru ţara sa natală am admirat-o (şi cred că merită s-o facem) în dese rînduri – Radu Portocală. Sponsorul acestui proiect editorial: Banca Comercială Română. De mai bine de doi ani, în tăcerea tuturor lucrurilor de bun simţ, colecţia a făcut paşi înainte, fără zarvă şi fără epatare. Nu a fost o gaură în cer, dar a fost şi rămîne un gest de frumoasă dăruire. Editura Kryos este înscrisă în marile circuite de distribuţie a cărţii – de la FNAC la Amazon, de la Virgin la RéseauLire etc. –, dar aceasta se întîmplă pe o piaţă de carte (cea franceză) care, chiar şi în vremuri de criză, numai amorţită nu este: cca 5000 de titluri pe lună! Faptul că printre acestea se numără, din cînd în cînd, cîteva titluri clasice despre România (la preţul de 10-12 euro!) merită semnalat ca atare.

Primul volum al colecţiei (în 2007) a fost Les souvenirs de Georges Enesco, o carte-interviu bazată pe notele întîlnirilor din 1951 dintre artistul român şi muzicologul Bernard Gavoty. În 1954 acesta din urmă a strîns interviurile într-o carte, Enescu a mai apucat să le revadă, iar în anul următor Flammarion a acceptat publicarea. După mai bine de 50 de ani, Radu Portocală şi Kryos au obţinut dreptul de reeditare şi au trecut la faptă. Una meritorie. Anul trecut, în 2008, aceeaşi colecţie a continuat cu romanul Viaţa la ţară (La vie à la campagne) a lui Duiliu Zamfirescu. O editare – o poveste în sine: strănepotul scriitorului, ajuns patron al unei firme de consultanţă, s-a implicat acum în sprijinirea reeditării unei traduceri a romanului realizată în 1902 de diplomatul-cărturar George Bengescu şi publicată într-o primă ediţie tot la Paris, în 1939. În acel moment, Paul Valéry era unul dintre cei care semnalau acel roman, din apreciere pentru scriitură şi din prietenie pentru România.

Tot în cursul anului trecut au mai apărut două lucrări de istorie a românilor: Les Principautés Danubiennes de Jules Michelet şi Les Roumains de Edgar Quinet. Clasice şi atît de actuale, fiecare cu o poveste dincolo de paginile sale (Quinet – soţ al Hermionei Asachi, dar şi, printre altele, primul membru de onoare străin al Academiei Române şi unul dintre primii cetăţeni de onoare ai României moderne; Michelet – întemeietor al istoriografiei romantice franceze şi europene şi căuzaş în epocă al paşoptiştilor polonezi, unguri sau români). Ambele volume cuprind cîte un studiu introductiv semnat (noblesse oblige!) de Nicolae Iorga, plus (la Michelet) un cuvînt înainte al lui Matei Cazacu.

Pentru următorii 2-3 ani pe lista lui Portocală şi pe acest domeniu românesc se mai află alte 20 de titluri, grupate în jurul unei idei-fundament: evidenţierea constantelor şi atît de beneficelor pentru toţi confluenţe franco-române. Atît de mult s-a spus/scris pe această temă şi tot pe-atît rămîne pe mai departe de arătat lumii francofone şi nouă înşine!

În Franţa, aceste apariţii sunt însoţite de un program de conferinţe în biblioteci publice, în primul rînd pentru familiarizarea bibliotecarilor locali. Excelentă idee! Aflu că, din mai 2008, criticul literar Dan Culcer se achită minunat de această onorabilă şi atît de necesară sarcină, de a traduce România pe limba dragilor noastre rude latine, francofone şi hélas! ceva, ceva mai occidentale.

__________________________

(text publicat în revista „Dilemateca”, aprilie 2009)

Anunțuri

7 Martie 2009 - Posted by | Bibliografii, Intelo, Istorie | , , , , , , ,

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: