19/mart/2010 A apărut noul număr al revistei „Foreign Policy – România”

Ediţie de război, pentru Europa de Est

Petre Munteanu

Marţi 16 mar 2010 ; http://www.adevarul.ro/international/foreign_policy/Editie_de_razboi-pentru_Europa_de_Est_0_226177982.html

Pentru detalii: Coperta, Sumarul şi Nota editorilor.

Din 15 martie poate fi citită ediţia numărul 15 a revistei FP România. Subiectele principale merg de la conflictele viitorului la viitorul Ucrainei, de la utilizarea diasporelor la afacerile următorilor 20 de ani.

În afara serialului „Peste 20 de ani”, la începutul anului am lansat şi o amplă secţiune despre Europa de Est. Dacă partenerii americani se ocupă de marile probleme ale omenirii – precum, de data asta, efectul jocurilor video asupra soldaţilor reali şi foarte concretele investiţii militare chineze -, redacţia din România completează acest fel de subiecte şi abordări globale cu chestiuni relevante regional.

Din sumarul curent semnalăm:

– Jose Manuel Durrao Barroso, văzut de Teodor Baconschi.

– „Revelaţiile” Simonei Miculescu, reprezentanta României la ONU: „În mod ciudat, te obişnuieşti cu tot, inclusiv cu atacurile sinucigaşe sau atacurile cu mortiere pe care le-am trăit din plin cât am stat acolo.”

– Gjergj Erebara, Tirana: „În Balcani a avut loc transferul de putere de la guvernele micilor state balcanice către marile corporaţii europene din vecini”.

– Valentina Pasquali, Roma: „Lupta dintre politicieni şi magistraţi afectează integritatea democraţiei italiene”.

– Carmen Gavrilă, Radio România: „Aflat la izvoarele Nabucco, Azerbaijanul caută un echilibru de putere şi securitate între NATO şi Rusia. Rezultatul e un dezechilibru, inclusiv al exporturilor de gaze, în detrimentul Vestului.”

– Eva M. Blaszczynski, Washington: Reformele derulate în cele două decenii de tranziţie au ajutat statele din Europa Centrală şi de Est să treacă mai uşor prin criza economică globală – sau nu. Care sunt perspectivele regiunii?

– Iulia Serafimescu, Institutul European: „Dincolo de orice nostalgie titoistă, dinamica relaţiilor dintre statele foste iugoslave indică dezvoltarea unor forme de apropiere pragmatică. Mai ales prin autostrăzi europene.”

– Unde se termină Europa – fotoreportaj la frontierele estice ale Europei de Alina Mungiu–Pippidi.

– Umbra lui Gullen. Noii puternici ai zilei din Turcia sunt acuzaţi de mediile laiciste că ar fi impregnaţi de o ideologie conservator-otomanistă. – Laura Sitaru profesoară de limba arabă la Facultatea de Limbi Străine a Universităţii Bucureşti.

Adiacent şi aprofundat, dosarul „Ce facem cu Ucraina?”:

De ce Kievul nu înghite Bucureştiul? În locul abordărilor simpliste şi imature, un parteneriat strategic întărit cu Ucraina ar aduce un avantaj reciproc. – Iulian Chifu, directorul Centrului pentru Prevenirea Conflictelor.

Ucrainenii nici n-au prea purtat oranj. De ce a eşuat occidentalizarea Ucrainei? – Dan Dungaciu, cercetător la Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Române.

Trenul american a cam trecut. Aderarea Ucrainei la NATO servea unor interese ale administraţiei Bush, nu şi ale multor dintre aliaţi. Nici localnicii nu o doresc prea înfocat. Iar apropierea ţării de UE depinde de profunzimea reformelor interne decise la Kiev – credea analistul Janusz Bugajski.

Omul Rusiei sau un nou dîrjavnik? Depinde, dacă Ianukovici va primi propunerea de a intra în Uniunea vamală Rusia-Belarus-Kazahstan. – Adrian Cioroianu, fondatorul Centrului EURAST.

Un complex militaro-industrial ruginit. Modernizarea armatei ucrainene este în curs, dar industria militară trebuie să aleagă între dependenţa de Rusia sau trecerea în civilie. – Viorica Marin, jurnalistă, Adevărul.

Tătarii înclină Crimeea spre Turcia. Epopeea tătarilor, din Crimeea în Siberia, Dobrogea şi Turcia. – Radu Săgeată, cercetător la Institutul de Geografie al Academiei.                                  

În rest, ediţie de război:

Noile reguli ale războiului. John Arquilla, vizionarul care a prezis sosirea erei războiului „interconectat” (netwar), avertizează că armata americană greşeşte din nou. Planul său este de a face conflictul mai ieftin, mai mic şi mai inteligent.

Împuşcaţi-i pe Simşi! America΄s Army a devenit rapid unul dintre primele zece jocuri, ca popularitate, de pe Internet. Sunt puştii obişnuiţi să joace Grand Theft Auto care trec la roboţi înarmaţi. Te vei simţi vinovat după ce vor omorî pe cineva? De P.W.Singer – cercetător şi director al 21st Century Defense Initiative din cadrul Brookings Institution şi autor al volumului Wired for War: The Robotics Revolution and Conflict in the 21st Century.

Armata Chinei. Forţele armate ale Chinei sunt cele mai mari din lume. Este armata Chinei o ameninţare globală crescândă? Încă nu. De Drew Thompson – director pentru studii despre China şi Starr senior fellow la Centrul Nixon.

Ca şi în restul lumii, FP România se adresează celor 15.000 de adevăraţi specialişti, şi de viitori specialişti, din politică, administraţie sau armată, afaceri şi universitate, şi altele. Reclama ar suna aşa: supliment intelectual pentru intelectuali. Sau: revista pentru femei şi bărbaţi interesaţi de mersul lumii.

Bun venit în comunitatea globală a cititorilor FP!

Publicitate