G E O P O L I T I K O N

Spectacolul ideilor pe hartă

09/febr/2009 Republica Moldova – ţara tuturor imposibilităţilor

Ţara tuturor imposibilităţilor

  Adrian Cioroianu despre:

 

Dan Dungaciu, Cine suntem noi? Cronici de la Est de Vest, Editura Cartier, Chişinău, 2009, 580 p., 54 lei

Imaginaţi-vă un stat european unitar, dar căruia de aproape 20 de ani îi este imposibil să controleze 11 la sută din teritoriul său (o enclavă cu “guvern”, legi şi monedă proprii); un stat suveran, dar căruia încă îi este imposibil să-şi traseze propria linie politică, fără sugestii venite din afară; un stat independent, dar care şi-a înscris în Constituţie o “clauză a neutralităţii” – în fapt o sugestie rusească, menită să garanteze că nu va fi posibil ca statul despre care vorbim să meargă spre NATO. Acest stat este condus acum de un Partid al Comuniştilor, care înainte de a veni la putere declara că vrea să ducă ţara în Uniunea Rusia-Belarus, iar acum spune că face tot posibilul pentru a duce ţara în Uniunea Europeană. Prin anii ’80, acest stat (atunci inexistent!) apărea în serialul american Dinastia, sub forma oniric-idilică a unui regat ameninţat de o lovitură de stat; totuşi, în acei ani el era o republică din URSS şi nu era condus de un rege ci de un secretar de partid. În acest stat, de aproape două decade Academiei locale şi Parlamentului local le este imposibil să cadă de acord asupra unei probleme simple: cea a graiului. Academicienii spun că populaţia vorbeşte “limba română”, iar autorii Constituţiei spun că ea vorbeşte “limba moldovenească”. Este unul dintre cele mai noi state ale Europei – şi-a declarat independenţa în 1991 –, dar preşedintele său repetă că statul are o istorie milenară. În fine, peste rîul de la graniţa de Vest a acestui stat s-au construit în anii ’90 cîteva poduri “de flori”, dar tot acolo, în acest ultim deceniu, s-au restricţionat efectiv cîteva puncte de trecere a frontierei, astfel încît unor cetăţeni români le-a fost imposibil să intre. 

Da, aţi ghicit: este vorba despre Republica Moldova.

Din păcate, acest stat devine rar un subiect serios pentru autorii de Istorie – Ştiinţe politice de limbă română. Cu cîteva excepţii – Vitalie Ciobanu sau Monica Heintz sînt printre cele mai notabile –, cei care scriu despre Republica Moldova o fac într-un stil premodern, nostalgic sau vindicativ. O excepţie este şi Dan Dungaciu – unul dintre cei mai buni cunoscători ai domeniului. Culegerea sa de “cronici” pusă sub un titlu împrumutat de la Samuel Huntington (Who Are We? – o întrebare cu mult mai grea în cazul cetăţenilor R. Moldova decît în cel al americanilor) tratează problemele acestui teritoriu de-a lungul secolului al XX-lea şi mai ales din ultimele două decenii. Teza acestui volum: problema identitară este cea mai acută pentru acest stat aflat între România şi Ucraina (din punct de vedere geografic) şi între Uniunea Europeană şi Rusia (din punctul de vedere al sferelor de influenţă). Cu empatie şi calm, pe baza unei documentaţii la zi şi avînd curajul unor speculaţii intelectuale de calitate, Dungaciu inventariază prea puţinele certitudini şi prea multele dileme ale acestui tînăr stat. El analizează criza endemică transnistreană,  un “conflict îngheţat” aflat aproape de graniţa de Est a României (şi a NATO) şi perpetuat de singura putere care este direct interesată deocamdată în tergiversarea dosarului – adică de Rusia. Dungaciu subliniază deasemenea conservatorismul (nu în sens britanic, ci ex-sovietic!) al administraţiei Voronin locale, iar analiza sa va ajuta mult pe cititor în lunile următoare (dat fiind că în această primăvară la Chişinău vor avea loc alegeri). Autorul prezintă, cum era şi cazul, interacţiunea dintre religie, politică şi geopolitică pe scena de idei, interese şi personaje din R. Moldova – drept care cititorului nu-i va fi greu să înţeleagă de ce preşedintele Voronin (fost şi viitor lider al Partidului Comuniştilor local) pare un aşa de înfocat suporter al noului Patriarh al Rusiei Kiril (la a cărui ceremonie de intronizare a şi fost prezent, în ianuarie a.c.). Unele idei importante prin consecinţele posibile sînt expediate puţin grăbit (vezi principiul vaselor comunicante Basarabia / Transilvania în secolul trecut românesc – p. 103) şi unele capitolele sînt mai puţin închegate decît altele (din cele şase, capitolele I, III şi IV sînt piesele de rezistenţă); cîteva demonstraţii se repetă sub diverse forme (ceea ce poate e inevitabil într-o culegere de texte scrise de-a lungul cîtorva ani), alteori apar aprecieri bizare, minate de falsitatea unor premise (precum digresiunea despre “chestiunea rromă”, în cap. V). Dar, peste toate acestea, volumul propune o temă grea, în interpretarea unui intelectual preocupat serios şi sincer de ceea ce se întîmplă – sub zodia posibilului şi imposibilului – în greu de desluşita ţară de dincolo de Prut.

_____________________________

(text publicat în revista „Dilemateca”, februarie 2009)

Anunțuri

9 Februarie 2009 - Posted by | Bibliografii, Geopolitica, Intelo, Istorie | , ,

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: