16/apr/2010 Un articol exemplar din presa poloneză despre relaţiile dintre Varşovia şi Moscova

Accidentul aviatic de la Smolensk

Polonia – Rusia: Reconcilierea prin dramă

Jarosław Kurski

Dispariţia unei părţi a elitei la putere în Varşovia în accidentul de avion din 10 aprilie la Smolensk, Rusia, pe drum spre comemorarea masacrului de la Katyn, precum şi solidaritatea de care au dat dovadă autorităţile ruse, pun bazele unei apropieri mult întârziate între cele două ţări.

Primul paradox: Katyn, din acest 10 aprilie 2010, atât pentru lumea occidentală cât pentru ruşi, nu va mai rămâne fără ecou, considerat ca fiind o obsesie poloneză anti-rusă. Cu această catastrofă, adevărul despre crimele lui Stalin comise cu 70 ani în urmă asupra celor 22 000 de ofiţeri polonezi va fi gravat în memoria colectivă. Să reamintim faptul că în timpul celui de-al doilea război mondial aliaţii, de teamă de a nu ofensa Moscova, au lăsat propaganda sovietică să susţină că exterminarea elitelor poloneze la Katyn, Ostashkov şi Mednoye a fost opera naziştilor. Sperăm deci o înrădăcinare a adevărului, o condiţie necesară pentru orice reconciliere.

AFP: Soldaţi salutând sicriul lui Lech Kaczynski la sosirea sa pe aeroportul din Varşovia, 11 aprilie 2010

Al doilea paradox: reacţia Rusiei şi a ruşilor la moartea tragică a preşedintelui polonez, a numeroşi demnitari de stat şi al întregului comandament superior al armatei poloneze, pe drumul spre Katyn, oferă o oportunitate unică, deşi traumatizantă, pentru o adevărată reconciliere între Polonia şi Rusia, poate ca apropierea franco-germană între Charles de Gaulle şi Konrad Adenauer.

Rusia este alături de polonezi

Astăzi, Rusia plânge cu noi. Polonezii privesc cu uimire semnele provenite din partea Rusiei : prim-ministrul rus Vladimir Putin a condamnat crima sovietică de la Katyn şi, împreună cu premierul Donald Tusk se înclină pe mormintele victimelor; după catastrofă, preşedintele rus Dmitri Medvedev adresează un mesaj solemn naţiunii poloneze, iar apoi – fapt fără precedent – declară doliu naţional după moartea unor cetăţeni din altă ţară.

În cele din urmă, prim-ministrul Vladimir Putin vizitează locul accidentului, preia conducerea unei comisii de anchetă, şi rezervă un gest prietenos de consolare pentru premierul Donald Tusk, la sosirea acestuia. A doua zi, se întoarce la Smolensk pentru a saluta sicriul preşedintelui polonez. Televiziunea naţională a Rusiei difuzează în prime-time filmul „Katyn” de Andrzej Wajda, care în mod necesar scutură conştiinţa Rusiei. Ambasada Poloniei din Moscova a fost acoperită cu flori.

Rusia s-a deschis asupra Poloniei, dar şi pe sine-însăşi, pe istoria ei şi răfuiala cu stalinismul, care a făcut zeci de milioane de victime printre ruşi şi printre alte naţiuni din fosta Uniune Sovietică. Dacă într-un astfel de moment, cele două naţiuni nu se iartă, vor ajunge ele să o facă vreodată ? Un astfel de „noroc” nu se va întâmpla din nou. Nu îl putem irosi.

Al treilea paradox: tânăra democraţie poloneză, tânărul stat polonez independent sunt zguduite de eveniment, dar vor recupera rapid. Polonezii arată astăzi că sunt un popor matur pentru libertate. Platforma Civică la putere, şi preşedintele înlocuitor Bronislaw Komorowski, în necesitatea de ocupare a posturilor-cheie vacante ale puterii, nu trebuie să acţioneze după o logică partizană, ci într-un spirit de reconciliere naţională. Platforma nu trebuie să cedeze tentaţiei mediocre a triumfalismului căruia tragedia sorţii i-a  deschis calea.
 
Acum este foarte dificil de prezis ce impact va avea această catastrofă asupra scenariului alegerilor şi asupra formei ce o va lua scena politică poloneză. Este sigur în schimb că polonezii trebuie să treacă examenul dificil cu care se confruntă astăzi.

– 12 aprilie a.c., Gazeta Wyborcza – preluat prin presseurop.eu

Publicitate