G E O P O L I T I K O N

Spectacolul ideilor pe hartă

04/mai/2010 Rusia – sau despre miturile care nu se lasă uitate (1/2)

Provocarea istoriei: Rusia sau despre miturile care nu se lasǎ uitate

Ioana Elena Secu

(1/2)

„Deocamdatǎ noi doar ne cramponǎm de statutul nostru de mare putere, fǎcând toate eforturile ca vecinii sǎ nu observe prea repede acest lucru. Ne-ar putea ajuta extraordinar de mult în aceastǎ privinţǎ absoluta ignoranţǎ a europenilor în tot ce priveşte Rusia. Cel puţin, pânǎ în prezent, aceastǎ ignoranţǎ nu lasǎ urme de îndoialǎ, motiv pentru care nu avem de ce ne întrista; din contrǎ, vom fi foarte dezavantajaţi dacǎ vecinii noştri ne vor privi mai îndeaproape şi mai atent. Faptul cǎ ei  nu ne-au înţeles deloc pânǎ acum a reprezentat marea noastra forţǎ.” În al sǎu „Jurnal de scriitor”, Feodor Mihailovici Dostoievski (1821-1881)  a oferit o altǎ perspectivǎ asupra „enigmei” ruseşti, fǎrǎ a încerca sǎ gǎseascǎ modalitǎţi de evadare din acest spaţiu incomensurabil, o Rusie claditǎ din mituri.

Slujbă religioasă în pădurea Katyn, aprilie 2010 (foto: RFE/RL)

Dostoievski scria aceste cuvinte în a doua jumǎtate a secolului al XIX-lea, atunci când, încǎ, „Revoluţia” şi „exportul” ei nu îşi porniserǎ sumbra cǎlǎtorie. Comunismul, Uniunea Sovieticǎ şi dictatorii sǎi nu au facut decât sǎ exploateze acea imagine creatǎ de ţari: o Rusie de nepǎtruns, conştientǎ de mǎreţul sǎu destin, izolatǎ din cauza puterii sale. O Rusie care nu vorbeşte, avidǎ de a supune noi teritorii, cea a Gulag-ului şi a ororilor sale, o Rusie a unui sistem totalitar care a omorât şi a îngropat fǎrǎ lacrimi, cea a însângeratului secol douǎzeci, naşte şi astǎzi controverse.

10 aprilie 2010. Preşedintele Poloniei, Lech Kaczynski, împreunǎ cu soţia sa şi cu alte 94 de personalitǎţi poloneze, printre care şeful Statului Major şi ministru adjunct al Afacerilor Externe, Andrzej Kremer, fostul preşedinte în exil, Kaczorowski, şi liderii altor douǎ importante partide poloneze, şi-au pierdut viaţa în urma unui tragic accident aviatic, în Smolensk, Rusia. Vizita înalţilor oficiali polonezi avea ca scop comemorarea celor 21 583 de ofiţeri, intelectuali şi preoţi, executaţi de agenţii NKVD, în pǎdurea Katyn, din Smolensk, la comanda lui Stalin, în primavara anului 1940. 10 aprilie 2010, o zi în care timpul s-a oprit pentru a aduce un omagiu durerii. Ziua care a amintit lumii de suferinţa şi sacrificiile istorice ale polonezilor, precum şi de mutaţiile care au afectat relaţia Poloniei cu Rusia de-a lungul timpului. Astǎzi, Rusia face din nou un pas înapoi din faţa Europei, reactivând, involuntar, în conştiinţa unei pǎrţi a opiniei publice, miturile care au stat la baza creǎrii unei imagini distorsionate a poporului rus în istorie.  Este vorba despre acea „imagine-stereotip” pe care o poate avea o ţarǎ în ochii altor popoare, la baza cǎreia se aflǎ atât deficienţe în comunicare, cât şi anumite evenimente care au marcat relaţiile externe. În cazul Poloniei, se prea poate ca locuitorii acesteia sǎ nu fi uitat cǎ Rusia imperialistǎ a fost una dintre marile puteri europene care au contribuit la cele trei divizǎri ale Uniunii Statale Polono-Lituaniene din 1772, 1793, 1759, acestea culminând cu dispariţia completǎ de pe hartǎ a acestui stat. Cu siguranţǎ, polonezilor, „naţiunea oamenilor liberi”, nu le este indiferentǎ împǎrţirea ţǎrii lor între Hitler şi Stalin, prin Pactul de neagresiune sovieto-german din 1939, apoi invadarea şi ocuparea Poloniei de cǎtre trupele Armatei Roşii, la sfarsitul anului 1944, în timpul celui De-al Doilea Razboi Mondial. Nu le sunt indiferenţi milioanele de morţi şi de deportaţi în lagǎrele sovietice, la ordinul lui Stalin şi nici introducerea cu forţa a unui sistem politic aflat într-un profund antagonism cu vechea tradiţie democraticǎ polonezǎ. Sir John Slessor, locţiitor al comandantului Forţelor Aeriene Aliate în Mediterana, vorbeşte despre evenimentele din Varşovia anului 1944: „Insurecţia este povestea extraordinarǎ de devotament şi sacrificiu a echipajelor noastre aeriene […], a eroismului nemuritor al Armatei de Rezistenţǎ poloneze […] şi a trǎdǎrii celei mai josnice şi  impasibile din partea ruşilor.” (va urma)

Publicitate

4 mai 2010 - Posted by | Geopolitica, Intelo, Istorie | , , , ,

4 comentarii »

  1. Foarte interesant articolul ce lamureste unele aspecte pe care multi cititori nu le cunosteam cu privire la executia din ordinul lui Stalin a celor 21583 de ofiteri ,intelectuali si preoti.Cine ne poate garanta ca cele 96 de victime in frunte cu Presedintele Poloniei au pierit in urma unui simplu accident aviatic? Ca cititor nu ma pot pronunta .Astept cu interes continuarea articolului.

    Comentariu de stanciu | 4 mai 2010 | Răspunde

  2. Subiectul acesta este extrem de actual si interesant si pentru noi romanii. M-am bucurat sa citesc acest material, sper ca vei continua.Scrii f frumos, am sa continui sa-ti citesc articolele. Felicitari!

    Comentariu de alina | 5 mai 2010 | Răspunde

  3. De ce nu va referiti si la suferintele romanilor din lagarele comuniste si la nenorocirea care a lovit tara noastra in acea perioada. Chiar daca nu am avut un Katyn, Romania a suferit la fel de mult precum Polonia. Jertfa detinutilor politici,a deportatilor si a tuturor acelora care au indraznit sa lupte pentru libertate, atunci cand foarte multi nu aveau curajul nici sa viseze la ea,jertfa acestora a fost uitata prea repede. Si asta a dus la situatia in care ne aflam acum. Ne-am comportat cu libertatea ca si cum ar fi fost un lucru foarte ieftin, cu care poti face ce vrei- il poti murdarii, deteriora sau pierde, avand impresia ca il poti obtine repede si foarte usor innapoi. Istoria a demonstrat ca nu este asa. Daca nu vom invata nimic din istorie, Katynul ne pandeste in orice clipa. Si cum aceasta materie de studiu se vrea a fi din ce in ce mai putin prezenta in programa scolara se prea poate ca ziua urmatorului Katyn sa fie aproape decat ne asteptam.

    Comentariu de petra florescu | 5 mai 2010 | Răspunde

  4. Te felicit pentru articolul extrem de obiectiv si pentru faptul ca ne-ai demonstrat inca o data ca Rusia nu este doar o Matrioska muta si suficient de izolata pentru noi, europenii, ci mai degraba o forta suficient de puternica pentru a-i reduce la tacere pe ceilalti.

    Comentariu de cristinica | 6 mai 2010 | Răspunde


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: