G E O P O L I T I K O N

Spectacolul ideilor pe hartă

13/apr/2010 La masa „Adevărului”: Adrian Cioroianu în dialog cu Ovidiu Nahoi şi Ion M. Ioniţă (1/4)

„Polonia va juca un rol din ce în ce mai important”. Despre Katyn, despre Kaczynski, despre relaţiile româno-poloneze

Adrian Cioroianu în dialog cu Ovidiu Nahoi şi Ion M. Ioniţă

(interviurile 2+1 „Adevărul”, 12 aprilie a.c.)

1/4

Profesorul Adrian Cioroianu: „Polonezii sunt un popor care de multe ori a fost pus în situaţii-limită, dar s-a ridicat surprinzător de bine.

Avantajul unei democraţii este capacitatea de a trece peste cele mai teribile şocuri, spune Cioroianu. În calitate de ministru al Afacerilor Externe, post pe care l-a ocupat timp de un an, între aprilie 2007 şi aprilie 2008, Adrian Cioroianu a avut prilejul să-i întâlnească pe preşedintele Lech Kaczynski, decedat sâmbătă în accidentul aviatic de la Smolensk, dar şi pe fratele său geamăn, Jaroslaw Kaczynski, care a fost până în noiembrie 2007 prim-ministru al Poloniei.

Ovidiu Nahoi, Adrian Cioroianu, Ion M. Ioniţă – foto: Adevărul

Adrian Cioroianu vorbeşte despre personalitatea fostului preşedinte Kaczynski şi despre urmările teribilului şoc pe care îl trăieşte în aceste zile societatea poloneză. Istoric de profesie, profesor la Universitatea Bucureşti, Cioroianu este convins că parteneriatul strategic pe care România îl are cu Polonia este extrem de important pentru cele două ţări aflate la frontiera estică a NATO şi a Uniunii Europene.

Ovidiu Nahoi: În urma şocului produs de tragedia de la Smolensk am văzut societatea poloneză reacţionând foarte unit. Nu au apărut nici acuzaţii dure, nici reacţii exagerate. Cum poate fi interpretată această reacţie?

Adrian Cioroianu: Societatea poloneză este destul de conservatoare şi liniştită. Oamenii preferă să citească decât să se uite la televizor. Este o legătură între acest tip de societate care nu caută spectacolul la televizor şi felul foarte demn în care s-au manifestat acum. Amprenta culturală catolică şi occidentală predomină. Într-un moment de stupefacţie şi de mare tristeţe, populaţia a aprins lumânările şi a respectat Săptămâna Luminată. La noi ar fi dominat teoria conspiraţiei. E o problemă de amprentă culturală, inclusiv religioasă.

ON: Credeţi că acest accident ar putea duce şi mai mult la tensionarea relaţiilor ruso-poloneze?

AC: Nu, eu cred că e momentul unei conştientizări a necesităţii de a depăşi impasul. În opinia mea, nici Rusia nu iese foarte bine din accident. Sigur, aşa cum se spune de multe ori în limbajul românesc, mortul e de vină. Numai că, oricâte greşeli ar fi făcut pilotul, rămâne colaborarea lui cu cei de la bază, care e un punct de lucru rusesc. Şi mai e ceva: dacă până acum mai erau mulţi oameni pe planetă care nu ştiau mai nimic despre Katyn, acum acest nume şi ceea ce s-a întâmplat acolo au intrat în mintea oricărui cetăţean al planetei. Noi, în Europa de Est, eram mai sensibili la acest episod, dar în alte regiuni ale lumii oamenii erau mult mai relaxaţi.

Ion M. Ioniţă: De ce nu putem scăpa de fantoma celui de-al Doilea Război Mondial în politica noastră de astăzi?

AC: Este un adevăr, la noi, al Doilea Război Mondial s-a terminat în 1989. Este cu atât mai valabil în cazul Poloniei, Cehoslovaciei, Ungariei, pentru că atunci a plecat Armata Roşie de pe teritoriul lor. La noi, plecase în 1958, la noi comunismul a fost naţional. În Polonia, prezenţa armatei sovietice reprezenta esenţa regimului comunist din ţară, ca şi în Germania de Est, ca şi în alte părţi. Noi cu greu ne putem da seama de acest lucru. Cazul nostru, al Iugoslaviei sau al Albaniei nu este cazul lor. La ei, comunismul a fost sinonim cu prezenţa sovietică pe teritoriul lor. Şi poate din acest motiv au ieşit mai repede din comunism. În momentul în care armata sovietică a plecat, lucrurile au părut ceva mai clare. Noi am rămas să ne certăm cu noi înşine, pentru că am avut acest comunism naţional. De cealată parte, Rusia spune că problemele celui de-al Doilea Război Mondial nu sunt ale Rusiei. Crimele lui Stalin au fost crimele conducerii URSS din acel moment. În martie 1940, când a fost luată decizia lichidării elitei poloneze, ceea ce avea să se întâmple o lună mai târziu în zona Katyn, tot Biroul Politic a semnat. Stalin şi-a luat măsura de precauţie ca să-i pună pe toţi să semneze. Se vorbeşte de cei 22.000 de ofiţeri ucişi la Katyn. Numai că cei omorâţi în pădurile din zonă şi îngropaţi la Katyn erau ofiţeri în rezervă. Erau intelectuali mobilizaţi, erau profesori, avocaţi, medici . Ei erau ofiţeri doar în virtutea faptului că orice om cu studii superioare era ofiţer în rezervă. (va urma)

– aici, varianta text + audio a interviului pe site-ul ziarului Adevărul

Anunțuri

13 Aprilie 2010 - Posted by | Geopolitica, Intelo, Istorie | , , , , ,

1 comentariu »

  1. Fragmente din interviu in versiunea audio le puteti asculta aici:
    http://www.adevarul.ro/interviurile_2_plus_1/Adrian_Cioroianu-Polonia_va_juca_un_rol_din_ce_in_ce_mai_important_0_242376220.html

    Comentariu de Simona Deleanu | 13 Aprilie 2010 | Răspunde


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: