16/apr/2010 La masa “Adevărului”: Adrian Cioroianu în dialog cu Ovidiu Nahoi şi Ion M. Ioniţă (2/4)

„Polonia va juca un rol din ce în ce mai important”. Despre Katyn, despre Kaczynski, despre relaţiile româno-poloneze

Adrian Cioroianu în dialog cu Ovidiu Nahoi şi Ion M. Ioniţă

(interviurile 2+1 “Adevărul”, 12 aprilie a.c.)

2/4

Ovidiu Nahoi: Episodul Katyn este un tip de diferend comparabil cu cel româno-rus privind tezaurul?

Adrian Cioroianu: Se poate face o paralelă. Dar, până la urmă, noi spunem tezaur, dar e vorba doar de nişte obiecte. În cazul Poloniei, e vorba de oameni, de o întreagă elită care a fost ucisă în zona Katyn. Rusia nu a vrut să discute aceste lucruri.  Aduceţi-vă aminte că în 2009 guvernul Putin a dat o lege prin care oricine

16/apr/2010 Mihail Gorbaciov – omul, istoria, memoria

Mihail Gorbaciov – omul, istoria, memoria

Ioana Elena Secu

– autoarea acestui text este studentă, anul II, la Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureşti –

Note despre volumul „Memorii” – Mihail Gorbaciov, Ed. Nemira, Bucureşti, 1994 (traducere de Radu Pontbriant; ediţie îngrijitǎ, note şi anexe de Petre Dan)

În 1993, anul în care a fost publicatǎ ediţia în limba francezǎ a acestei cǎrţi (“Avant-memoires”, Editions Odile Jacob), Federaţia Rusǎ se confrunta cu o crizǎ economicǎ gravǎ, în urma adoptǎrii “terapiei de şoc”, programul de reformǎ al preşedintelui Boris Elţîn (intrat în vigoare la 2 ianuarie 1992), precum şi cu lupta dintre executiv şi legislativ. La doi ani dupǎ disoluţia Uniunii Sovietice (decembrie 1991), ruşii aveau parte de o nouǎ „Revoluţie din Octombrie”, în urma cǎreia, cu preţul a peste o mie de morţi, Elţîn a reuşit sǎ-şi impunǎ proiectul de Constituţie, instituţia prezidenţialǎ cǎpǎtând astfel puteri sporite. 1993 a fost, totodatǎ, anul care a arǎtat lumii întregi cǎ „perestroika” nu era nici pe departe la final, nivelul de trai, atât al ruşilor, cât şi al tuturor fostilor cetǎţeni sovietici din Europa de Est şi Sud-Est, fiind din ce în ce mai scǎzut.  Astfel, la momentul publicǎrii, „Memoriile” Reformatorului nu au fost decât o confirmare

16/apr/2010 Un articol exemplar din presa poloneză despre relaţiile dintre Varşovia şi Moscova

Accidentul aviatic de la Smolensk

Polonia – Rusia: Reconcilierea prin dramă

Jarosław Kurski

Dispariţia unei părţi a elitei la putere în Varşovia în accidentul de avion din 10 aprilie la Smolensk, Rusia, pe drum spre comemorarea masacrului de la Katyn, precum şi solidaritatea de care au dat dovadă autorităţile ruse, pun bazele unei apropieri mult întârziate între cele două ţări.

Primul paradox: Katyn, din acest 10 aprilie 2010, atât pentru lumea occidentală cât pentru ruşi, nu va mai rămâne fără ecou, considerat ca fiind o obsesie poloneză anti-rusă. Cu această catastrofă, adevărul despre crimele lui Stalin comise cu 70 ani în urmă asupra celor 22 000 de ofiţeri polonezi va fi gravat în memoria colectivă. Să reamintim faptul că în timpul celui de-al doilea război mondial aliaţii, de teamă de a nu ofensa Moscova, au lăsat propaganda sovietică să susţină că exterminarea elitelor poloneze la Katyn, Ostashkov şi Mednoye a fost opera naziştilor. Sperăm deci o înrădăcinare a adevărului, o condiţie necesară pentru orice reconciliere.

AFP: Soldaţi salutând sicriul lui Lech Kaczynski la sosirea sa pe aeroportul din Varşovia, 11 aprilie 2010

Al doilea paradox: reacţia Rusiei şi a ruşilor la moartea tragică a preşedintelui polonez, a numeroşi demnitari de stat şi al întregului comandament superior al armatei poloneze, pe drumul spre Katyn, oferă o oportunitate unică, deşi traumatizantă, pentru

16/apr/2010 Ieri a avut loc cea de-a IV-a şedinţă a Consiliului Consultativ al MAE

Consiliul Consultativ al MAE a discutat priorităţile în raport cu vecinătatea răsăriteană

după cotidianul.com, 15 aprilie a.c.

Priorităţile de politică externă în raport cu vecinătatea răsăriteană a României – aceasta a fost tema celei de-a patra reuniuni, ieri, a Consiliului Consultativ al MAE. Participanţii au convenit că e important ca actuala putere să vizeze creşterea schimburilor comerciale, inclusiv prin identificarea unor oportunităţi pentru mediul de afaceri român, dezvoltarea proiectelor energetice şi asigurarea securităţii şi stabilităţii regionale. Participanţii au apreciat