G E O P O L I T I K O N

Spectacolul ideilor pe hartă

08/mai/2010 Rusia – sau despre miturile care nu se lasă uitate (2/2)

Provocarea istoriei: Rusia sau despre miturile care nu se lasǎ uitate

Ioana Elena Secu

(2/2)

În septembrie 1996, în urma unui sondaj, 57% dintre polonezii chestionaţi declarau cǎ ruşii le sunt antipatici. Din nou, acţiunile condamnabile ale unor conducǎtori erau asociate unui întreg popor. După Revoluţia „paşnicǎ” prin care a pus capǎt unei perioade nefaste din istoria sa, Polonia, asemenea tuturor fostelor ţǎri-satelit ale Moscovei sovietice, trebuia sǎ ierte şi sǎ meargǎ mai departe. A cerut, însǎ, Kremlinului sǎ îşi recunoascǎ greşelile Citește în continuare

8 mai 2010 Posted by | Geopolitica, Intelo, Istorie | , , , | 3 comentarii

04/mai/2010 Rusia – sau despre miturile care nu se lasă uitate (1/2)

Provocarea istoriei: Rusia sau despre miturile care nu se lasǎ uitate

Ioana Elena Secu

(1/2)

„Deocamdatǎ noi doar ne cramponǎm de statutul nostru de mare putere, fǎcând toate eforturile ca vecinii sǎ nu observe prea repede acest lucru. Ne-ar putea ajuta extraordinar de mult în aceastǎ privinţǎ absoluta ignoranţǎ a europenilor în tot ce priveşte Rusia. Cel puţin, pânǎ în prezent, aceastǎ ignoranţǎ nu lasǎ urme de îndoialǎ, motiv pentru care nu avem de ce ne întrista; din contrǎ, vom fi foarte dezavantajaţi dacǎ vecinii noştri ne vor privi mai îndeaproape şi mai atent. Faptul cǎ ei  nu ne-au înţeles deloc pânǎ acum a reprezentat marea noastra forţǎ.” În al sǎu „Jurnal de scriitor”, Feodor Mihailovici Dostoievski (1821-1881)  a oferit o altǎ perspectivǎ asupra „enigmei” ruseşti, fǎrǎ a încerca sǎ gǎseascǎ modalitǎţi de evadare din acest spaţiu incomensurabil, o Rusie claditǎ din mituri.

Slujbă religioasă în pădurea Katyn, aprilie 2010 (foto: RFE/RL)

Dostoievski scria aceste cuvinte în a doua jumǎtate a secolului al XIX-lea, atunci când Citește în continuare

4 mai 2010 Posted by | Geopolitica, Intelo, Istorie | , , , , | 4 comentarii

16/apr/2010 Mihail Gorbaciov – omul, istoria, memoria

Mihail Gorbaciov – omul, istoria, memoria

Ioana Elena Secu

– autoarea acestui text este studentă, anul II, la Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureşti –

Note despre volumul „Memorii” – Mihail Gorbaciov, Ed. Nemira, Bucureşti, 1994 (traducere de Radu Pontbriant; ediţie îngrijitǎ, note şi anexe de Petre Dan)

În 1993, anul în care a fost publicatǎ ediţia în limba francezǎ a acestei cǎrţi (“Avant-memoires”, Editions Odile Jacob), Federaţia Rusǎ se confrunta cu o crizǎ economicǎ gravǎ, în urma adoptǎrii “terapiei de şoc”, programul de reformǎ al preşedintelui Boris Elţîn (intrat în vigoare la 2 ianuarie 1992), precum şi cu lupta dintre executiv şi legislativ. La doi ani dupǎ disoluţia Uniunii Sovietice (decembrie 1991), ruşii aveau parte de o nouǎ „Revoluţie din Octombrie”, în urma cǎreia, cu preţul a peste o mie de morţi, Elţîn a reuşit sǎ-şi impunǎ proiectul de Constituţie, instituţia prezidenţialǎ cǎpǎtând astfel puteri sporite. 1993 a fost, totodatǎ, anul care a arǎtat lumii întregi cǎ „perestroika” nu era nici pe departe la final, nivelul de trai, atât al ruşilor, cât şi al tuturor fostilor cetǎţeni sovietici din Europa de Est şi Sud-Est, fiind din ce în ce mai scǎzut.  Astfel, la momentul publicǎrii, „Memoriile” Reformatorului nu au fost decât o confirmare Citește în continuare

16 aprilie 2010 Posted by | Bibliografii, Geopolitica, Intelo | , | 3 comentarii