31/mai/2010 Transnistria – ghiuleaua rusească de la glezna Republicii Moldova (1/3)

Transnistria: ghiuleaua rusească de la glezna R. Moldova

Adrian Cioroianu *

Celor mai mulţi oameni de pe planetă denumirea generică de Pridnestrovskaia Moldavskaia Respublika nu le spune nimic.      Dar unora le spune totul: printre ei, Igor Smirnov – “preşedintele” autoproclamatei Republici Transnistrene Moldoveneşti (RTM)), periodic reales în acestă funcţie prin alegeri pe care aproape nimeni (cu excepţia votanţilor săi) nu le recunoaşte.

La Bucureşti, în ultima vreme, s-a vorbit mult

Publicitate

31/mai/2010 Politica externă a Rusiei în epoca postsovietică (2/4)

Some content on this page was disabled on 15 October 2022 as a result of a DMCA takedown notice from Grigorescu Stefanica SPARL. You can learn more about the DMCA here:

https://en.support.wordpress.com/copyright-and-the-dmca/

31/mai/2010 Între Sfântul Scaun şi Partidul comunist: catolicii din România (3/5)

Catolicii din România, între Sfîntul Scaun şi partidul unic

Alexandru Mirea

(1/5); (2/5); (3/5)

Biserica catolică în faţa „tribunalului politic” al statelor comuniste

Dacă ţările proaspăt devenite comuniste îşi datorau proastele raporturi cu Biserica Catolică în principal armatelor sovietice de ocupaţie, cele două ţări comuniste care nu se aflau în această situaţie (Iugoslavia şi Albania) aveau alte motive: pe de o parte, regimul enverist a asociat biserica romană din Albania şi pe nunţiul apostolic, Francisc Gisni, cu defunctul regim fascist italian care a guvernat ţara între 1939 şi 1943. Pe de altă parte, comuniştii lui Tito acuzau Vaticanul de sprijinirea regimului ustaş al lui Ante Pavelici din fosta Croaţie independentă. În consecinţă, în 1953 relaţiile diplomatice dintre Iugoslavia şi Vatican au fost întrerupte

31/mai/2010 Mai este doar o zi: de mâine, RAHAN în limba română (iarăşi)

… o veste bună pentru toţi bedefilii din România! Şi una care este cu totul compatibilă cu sitlogul nostru: dat fiind că RAHAN, în aventurile sale, a colindat mai toată lumea – din jungla amazoniană şi până la Polul Nord (ale vremii lui!). În felul lui, RAHAN a făcut geopolitică fără s-o ştie!

30/mai/2010 E duminică, e comics: despre cine munceşte în familia europeană

Chiar dacă euro nu se simte tocmai bine…

by Bertrams

… cineva, în familia europeană, tot trebuie să muncească!

by Danziger

30/mai/2010 Geopolitica muzicii pop: concursul EUROVISION (atenţie la pronosticul final!)

Eurovision, mai eficace decât o directivă UE

28 mai a.c.| Irish Independent Dublin | presseurop.eu

 Eurovision nu este doar un festival al lipsei de stil, al plictisului, discontinuităţii şi a taberelor, susţine autoarea irlandeză Martina Devlin. Este şi şansa de a avea o imagine asupra ţărilor cu care avem relaţii complicate.

Martina Devlin

Eurovision este grădina mea secretă : ştiu că nu ar trebui să îmi placă dar nu mă pot abţine. Este echivalentul televizat al unui fast-food bulimic. Îţi dai seama că în cele din urmă nu ai cum să fi mulţumit – voturile politizate sunt cele care determină rezultatul – dar uneori este exact ceea ce cauţi. Prin urmare, după ameţitoarele semifinale, mi-am pregătit băutura şi gustările pentru  finala de sâmbătă. În această săptămână voi urmări Eurovisionul, în ciuda (ori probabil din cauza) excesului indecent de blugi albi, colanţi şi de muzică de chitară. Dacă Eurovision ar avea o faţă umană, acesta ar fi Starsky. Ori Hutch.

Ridiculizat ca un Cernobîl cultural

29/mai/2010 Propaganda care contaminează, totuşi

Autorul despre a cărui carte se vorbeşte aici a decedat în urmă cu câţiva ani. Critica unui text al unui istoric profesionist decedat nu poate fi decât asumată riscului – anume, acela ca autorul să nu poată răspunde. Eugen Denize

Propaganda care contaminează

 Adrian Cioroianu despre:

Eugen Denize, Propaganda comunistă în România (1948 – 1953), Editura Cetatea de Scaun, Târgovişte, 2009, 280 pagini, preţ 18,2 RON

Meritorii şi de urmărit în continuare eforturile pe care, în ultima vreme, o harnică editură de provincie – precum această Cetatea de Scaun – le face pentru promovarea cărţii de istorie. Printre ultimele producţii, şi acest volum semnat Eugen Denize – istoric medievist, “migrat” în ultimul deceniu spre istoria contemporană şi autor, inter allia, al unei monografii dedicate Radioului naţional (Istoria Societăţii Române de Radiodifuziune, vol. I-III, 1998-2002). Iar acum, nimic mai binevenit decît încercarea de analiză a propagandei comuniste în primul “cincinal” deplin al stalinizării României – adică în primul lustru de după alungarea din ţară a regelui şi după anatemizarea partidelor democratice de către regimul comunist impus la noi de Stalin.

Pe baza unor surse edite, a presei epocii şi a unor piese din arhivele militare şi din arhivele Societăţii Române de Radio (dar, curios, volumul nu are o bibliografie la final!), autorul

28/mai/2010 Politica externă a Rusiei în epoca postsovietică (1/4)

Some content on this page was disabled on 13 December 2022 as a result of a DMCA takedown notice from Grigorescu Stefanica SPARL. You can learn more about the DMCA here:

https://en.support.wordpress.com/copyright-and-the-dmca/

28/mai/2010 EURAST recomandă: Vitalie Ciobanu despre problema transnistreană a Republicii Moldova (RFE/RL)

Paradoxul problemei transnistrene

Vitalie Ciobanu 

Moldova ar trebuie să nu-şi mai lege libertatea de o problemă fără remediu în acest moment

Arestarea jurnalistului Ernest Vardanean – caz care a sensibilizat presa şi opinia publică – relevă o dată în plus paradoxul problemei transnistrene. În situaţia lui Vardanean se află şi s-au aflat de-a lungul anilor şi alţi cetăţeni moldoveni, reţinuţi abuziv de separatişti. Oricine, în principiu, poate nimeri într-o puşcărie transnistreană, dacă ar avea „neinspirata” idee să treacă dincolo de Nistru. Doar un statut diplomatic intangibil, doar o acoperire internaţională l-ar putea proteja. (grafica: moldova.org)

G E O P O L I T I K O N  a mai publicat: Coincid interesele R. Moldova cu „soluţia rusă” pentru Transnistria? ●● Locul Transnistriei în geopolitica R. Moldova ●● Presa rusă despre „unirea” României cu R. Moldova ●● Scandalul din Parlamentul Ucrainei şi consecinţele sale pentru România & R. Moldova ●●

Nici măcar autorităţile de la Chişinău nu sunt scutite de astfel de incidente, pândite deopotrivă de dramatic şi de grotesc. Să ne amintim cum i s-a închis bariera – la propriu – fostului preşedinte Voronin, acum câţiva ani, când a plecat să-şi viziteze satul natal, Corjova, de pe malul stâng, controlat de separatişti.

27/mai/2010 Povestiri din „Dilema veche”: Pe cine iubesc (în văzul lumii!) miresele din Chişinău?

Moldoveneşti (3)

Pe cine iubesc (în văzul lumii!) miresele din Chişinău?

 Adrian Cioroianu

            Şi nu mică mi-a fost mirarea, mai alaltăieri, cînd am văzut nu una, nu două, ci cel puţin patru pîlcuri de nuntaşi care, cu mireasa & ginerică în frunte, s-au adunat sub statuia lui Ştefan cel Mare din centrul Chişinăului pentru poza rituală. Dacă auzul nu mi-a jucat feste, unii gavareau pa ruski. Ce-l face pe un nuntaş rusofon să vină şi să-şi imortalizeze fericirea cu un domnitor medieval non-rus pe fundal? Nu pot decît presupune (probabil că lui Pierre Nora – istoricul francez ce a identificat “les lieux de mémoire” – Chişinăul de azi i s-ar fi părut tocmai bun de studiat). Voi reveni la statuie – dar mai întîi voi spune că pentru vizitatorul ce eram prima surpriză a fost rezonanţa sonoră de la nivelul străzii. Cineva venit de dincoace de Prut – şi care ştie cît efort identitar au investit intelectualii basarabeni românofoni, acum 20 de ani, în “recuperarea” limbii materne – va fi poate uimit de cît de prezentă e limba rusă în zumzetul diurn al oraşului.

27/mai/2010 Din istoria celui de-al II-lea război mondial: acum 69 de ani, scufundarea cuirasatului Bismarck (3/3)

Scufundarea cuirasatului Bismarck

 – 27 mai 1941 –

Adrian Cioroianu

(3/3)

Atacul decisiv a urmat în dimineaţa lui 27 mai 1941. Mai multe vase britanice – printre care cuirasatele HMS King George V, HMS Norfolk, HMS Rodney ş.a. – l-au urmărit îndeaproape, torpilându-l şi bombardându–l fără încetare. Chiar dacă blindajul rezista încă bine, din nefericire pentru Bismarck torpilele inamicului au atins cârma sa, practic distrugând-o. În aceste condiţii, fără cârmă şi cu viteza mult micşorată, cuirasatul Bismarck

27/mai/2010 Nu rataţi astăzi, în „Dilema veche” nr. 328: despre omul care s-a opus lui Hitler, lui Stalin şi Vaticanului

… la 30 de ani de la moartea lui Iosip Broz Tito – o „poveste suprapusă” de Adrian Cioroianu.

(foto: oslobodjenje.ba)

27/mai/2010 Între Sfântul Scaun şi Partidul comunist: catolicii din România (2/5)

Catolicii din România, între Sfîntul Scaun şi partidul unic

Alexandru Mirea

(2/5)

Universalismul catolic faţă în faţă cu internaţionalismul comunist

Problemele catolicilor din ţările care au intrat după 1945 în sfera de influenţă a Uniunii Sovietice, aşadar şi a celor din România, s-au datorat aprecierilor deosebit de negative, cu caracter politic, făcute de autorităţile comuniste la adresa Sfîntului Scaun („centru al reacţiunii internaţionale”, „fiecare sacerdot […] este un perfect agent informator al Papei” ş.a.m.d.). Acestea trebuie puse în relaţie cu faptul că în timpul pontificatelor lui Pius al XI-lea (1922-1939) şi Pius al XII-lea (1939-1958) centralizarea şi subordonarea spirituală şi canonică a structurilor bisericii s-au accentuat faţă de pontificatele precedente. (foto: Radio România Actualităţi)

Persecuţiile anticatolice s-au declanşat în perioada interbelică în URSS, unde

26/mai/2010 Din istoria celui de-al II-lea război mondial: scufundarea cuirasatului Bismarck (2/3)

Scufundarea cuirasatului Bismarck

 – 27 mai 1941 –

Adrian Cioroianu

(2/3)

Loviturile submarinelor erau însoţite şi de cele ale unor cuirasate mai mici germane (corsarii de buzunar, cum îi alinta Hitler), precum Amiral Scheer, Scharnhorst, Gneisenau ş.a. În cursul anului 1940, flota britanică a pierdut 520 de nave, cu o capacitate totală de 2,4 milioane de tone. În anul următor, bilanţul se anunţa a fi şi mai dramatic: numai până în mai 1941, britanicii au pierdut 215 nave de linie şi de război, cu o capacitate de 1,2 milioane de tone. Până în acel moment, corsarii lui Hitler reuşiseră dă evite confruntarea cu forţe engleze superioare, atacând cu predilecţie convoaie mai izolate şi modest protejate; totuşi, la sfârşitul primăverii 1941, aceste vase de război germane au fost obligate să se întoarcă în porturile franceze

26/mai/2010 Cronica de teatru: „Sufletul – puncte de vedere”, de Dimitre Dinev

Rabelaisian

 Mircea Morariu

Ştim bine că occidentalii s-au amuzat iar mai apoi s-au temut de instalatorul polonez. Ceva mai încolo acestuia i s-au alăturat tot felul de alţi meseriaşi, şi nu numai, din alte ţări est- europene foste comuniste, astfel încât, aşa după cum aflăm, dintr-o replică-cheie din piesa Sufletul- Puncte de veghere a dramaturgului bulgar Dimitre Dinev, tradusă în limba română de Dan Stoica şi montată în regia lui Radu Afrim la Teatrul „Maria Filotti” din Brăila, ei, emigranţii „călătoresc cu sculele în geantă pentru a repara Europa”. Şi cu toate că aceşti oameni trăiesc cu teama de a nu ajunge, acolo în Cer, „în corul emigranţilor”

26/mai/2010 Rusia şi NATO: să ne aşteptăm la o schimbare de paradigmă? (aici, răspunsul revistei „The Economist”)

Russia, NATO and Europe

Marching through Red Square

A pragmatic new foreign policy may be a plus, but it does not mean that Russia is ready to make any changes at home

May 20th 2010 | From The Economist print edition

ON MAY 9th soldiers from NATO countries, including America, Britain and Poland, marched across Red Square in Russia’s Victory Day parade. Beethoven’s “Ode to Joy”, the anthem of the European Union, was played along with the Soviet-era national anthem. Military parades are symbolic and the Kremlin has long put Russia’s wartime victory at the centre of its post-Soviet identity. But this parade was meant to project the image of a self-confident, powerful country seeking better relations with the West. (foto: The Economist – Getty Images)

A year ago it symbolised Russia’s victory over Georgia and its American backers. These days Dmitry Rogozin, Russia’s ambassador to NATO

25/mai/2010 Din istoria celui de-al II-lea război mondial: scufundarea cuirasatului Bismarck (1/3)

Scufundarea cuirasatului Bismarck

 – 27 mai 1941 –

Adrian Cioroianu

(1/3)

Cuirasatul Bismarck a fost unul dintre vasele de luptă cele mai celebre ale celui de-al doilea război mondial. Mândrie şi veritabilă “piesă de vitrină” a flotei de război a Germaniei hitleriste, Bismarck a fost destinat unei cariere pe cât de scurte, pe atât de spectaculoase. Punct de reper al bătăliei navale pentru supremaţia în Oceanul Atlantic, scufundarea cuirasatului a fost unul dintre cele mai spectaculoase şi dramatice episoade ale războiului. (click pe imagine pentru o rezoluţie mai bună)

Construcţia cuirasatului Bismarck a fost parte dintr-un plan mai amplu prezentat după mijlocul anilor ’30 cancelarului Adolf Hitler de către amiralul Erich Raeder, conducătorul flotei germane (temuta Kriegsmarine). Potrivit “Planului Z”

25/mai/2010 Între Sfântul Scaun şi Partidul comunist: catolicii din România (1/5)

Catolicii din România, între Sfîntul Scaun şi partidul unic

Alexandru Mirea

(1/5)

Scurt istoric al relaţiilor cultural-religioase dintre România şi Italia, în secolul XX

Comunitatea de destin istoric dintre popoarele român şi italian au favorizat în chip deosebit buna colaborare diplomatică între cele două state, mai ales după încheierea Primului Război Mondial, cînd atît România cît şi Italia şi-au văzut întregite teritoriile naţionale.

Imediat ulterior stabilirii reciproce a consulilor la Bucureşti şi la Roma a urmat întemeierea relaţiilor directe dintre România şi Sfîntul Scaun, la 2 iulie, respectiv 22 octombrie 1920.

23/mai/2010 Dacă e duminică, e comics: din nou despre criza euro (şi a Europei)!

Probabil că există unele diferenţe Nord – Sud în Europa de azi…

by Bertrams

… dar important este să rămânem calmi în faţa crizei euro!

by Bertrams

22/mai/2010 Rusia, ca un Hamlet cu milioane de chipuri (3/3)

Rusia recentă, ca un Hamlet pe scenă

 Adrian Cioroianu

(1/3) – (2/3) – (3/3)

Pentru prima dată în istoria recentelor celebrări de 9 mai, în acest an prin Piaţa Roşie au defilat trupe din unele ţări ex-sovietice – inclusiv Republica Moldova, deşi e greu de spus care a fost rolul acesteia în înfrângerea lui Hitler! –, ca şi trupe invitate din Franţa, Marea Britanie, Polonia şi SUA. “Trădare! Ce să caute NATO în Piaţa Roşie?” – au strigat, ca un Laertes colectiv, partidele naţionaliste şi partidul comunist din Rusia. Şi, astfel, drama unui popor mare (dar care suferă că nu este şi mai mare) merge mai departe.

Recent, dintr-un sondaj operat ad hoc de Institutul sociologic rus Levada (şi citat de CNN) reieşea că majoritatea ruşilor îşi declară convingerea că Armata Roşie l-ar fi înfrânt pe Hitler, acum 65 de ani, şi fără ajutorul aliaţilor de-atunci. Orice discuţie suplimentară e inutilă: în istoria contrafactuală, totul este posibil şi nu poţi dovedi deplin nici o ipoteză anume şi nici contrariul ei. Dar această certitudine declarativă de astăzi nu vorbeşte despre armata lui Stalin de atunci, ci despre temerile Rusiei de azi. În imaginarul popoarelor (şi ruşii nu fac excepţie), cu cât prezentul este mai nesatisfăcător cu atât trecutul este nimbat cu mai mult aur. Probabil că fastul sponsorizat de stat al fiecărui 9 mai este revanşa implicită pentru toate neajunsurile din celelalte zile ale anului.

21/mai/2010 Aleksander Dughin despre Rusia & Ucraina la Marea Neagră (4/4)

Aleksandr Dugin – „Rusia respinge prezenţa navelor flotei SUA în Marea Neagră”

– interviu realizat de Gabriela Ioniţă

Aleksandr Dughin Gelyevich  – cunoscut politolog şi unul dintre cei mai populari ideologi ai expansionismului şi naţionalismului rus. Asociat în multiple rânduri apropiaţilor Administraţiei de la Kremlin şi cu relaţii strânse în cadrul Forţelor militare ruse, A. Dugin este liderul Partidului Eurasia şi creatorul şcolii ruse moderne de geopolitică.

(4/4)

GI: – Analiştii susţin că neimplicarea Occidentului în alegerile din Ucraina au fost un schimb echitabil cu Rusia privind amplasarea elementelor scutului la Marea Neagră. Dvs. ce părere aveti ? Mai mult, aceste două aspecte – Ucraina ca zonă tampon şi scutul – schimbă ceva radical din punct de vedere geopolitic în zonă ?

AD: – Ucraina face parte din sfera de influenţă a Rusiei. Iar Revoluţia Portocalie e de domeniul trecutului. Deci, Occidentul nu are nimic de-a face cu acestă zonă. Rusia va respinge cu tărie orice prezenţă a navelor flotei marine a SUA în Marea Neagră. Nu vom tolera viziunea americană asupra zonei Caucazului sau planul privind Orientul Mijlociu. Eu cred că Ucraina va face parte dintr-un sistem de apărare Rusia – Eurasia. Care sistem nu include scutul anti-rachetă american. Nu văd posibilă o colaborare în acest sens. Cel puţin nu în acest context.

21/mai/2010 O iniţiativă lăudabilă: „AER de carte… la Palat” – vă invită şi în weekend-ul ce urmează

Cronica unui weekend la Palat, 15-16 mai 2010

Cristina Poterăşoiu

Director Executiv, Asociaţia Editorilor din România

Prima ediţie a târgului de carte ”AER de carte… la Palat”, organizat de Muzeul Naţional Cotroceni în colaborare cu Asociaţia Editorilor din România, a debutat în weekendul 15-16 mai 2010. Cum a fost?

Soare. Vizitatori încoace şi încolo. Irişi violet. Corturi albe, pe esplanadă. AER de carte…

Ploaie. Torenţială. Vizitatori răzleţi, cu umbrele. Expozanţi – Humanitas, Rao, Herald, Curtea Veche Publishing, Ad Libri, Casa Radio, ICR, Vremea, Paralela 45, Igloo, Corint, Niculescu, Art, Librăriile Humanitas, Vivaldi – protejându-şi cărţile de picăturile ‘interesate de noutăţile editoriale’.

Masă rotundă cu temă generoasă: ”Cândva în Bucureşti… Monumentele şi siturile istorice din România – importante pentru Europa?” (15 mai 2010). Generoasă pentru că vorbitorii

20/mai/2010 Povestiri din “Dilema veche”: La Chişinău, o stăpână peste bucate

Moldoveneşti (2)

La Chişinău, o autentică stăpînă peste bucate!

Adrian Cioroianu

Ce legătură are protecţia consumatorului cu geopolitica? – s-ar putea întreba cineva, de bună credinţă. Respectivul ar face bine să urmărească, relaxat, susurul rubiniu al vinului din Republica Moldova. Despre ce-i vorba: pe termen mediu, acest stat – în vederea realei sale suveranităţi faţă de Rusia – trebuie să-şi limiteze dependenţa faţă de Moscova în privinţa cîtorva indicatori: cum ar fi exportul de vin şi importul de gaze naturale. Cît despre gaze, nu-s multe de spus: firma rusească Gazprom – noua armă a Moscovei, cum spuneau ziariştii Paniuşkin & Zîgar, într-o carte apărută şi la noi în 2008, dar trecută mai că neobservată – este deocamdată stăpînă pe situaţie, din moment ce sursele alternative ale R. Moldova sînt, la ora la care vorbim, doar ipotetice.

Spre deosebire de gaze, care-s deficitare, vin se face în abundenţă în cramele

20/mai/2010 Dezbatere „Foreign Policy România” la Craiova

… joi, 20 mai a.c., ora 12.00, în sala Primăriei din Craiova, Asociaţia Euro-Agora din Craiova şi revista Foreign Policy – România lansează nou apărutul număr 16 (mai-iunie a.c.) al revistei şi totodată propune dezbaterea:

Spre o lume a vârstnicilor. Suntem pregătiţi?

Moderator: Ovidiu Nahoi – redactor şef FP-R.

Participă: prof. univ. dr. Cezar Avram, prof. univ. dr. Sorin Liviu Damean, arhitect Horaţiu Buzatu, prof. univ. dr. Adrian Cioroianu

– aici, detalii şi afişul dezbaterii: Foreign Policy Craiova 20 mai 2010

19/mai/2010 Cronica de teatru: „Opera de trei parale”, la Nottara – o reuşită (doar) parţială

Fragmente reuşite, ansamblul nu prea

Mircea Morariu

Îmi este extrem de dificil să spun de ce a optat Diana Lupescu, actriţă cu o fişă de creaţie consistentă, chiar respectabilă, nu numai în film, ci şi în teatru, dar aflată la început de drum în cariera de regizor, pentru Opera de trei parale a lui Bertolt Brecht. Nu că textul ar fi lipsit de valoare, nu că el ar fi unul „depăşit”. Nici vorbă. Ci, pur şi simplu, fiindcă îmi scapă unde se concentrează punctul de vedere nou, original asupra binecunoscutei piese pe care îl aduce spectacolul de la Teatrul „Nottara” din Bucureşti şi care ar valida întreprinderea. Când, în 1928,  Bertolt Brecht a decis să adapteze Opera cerşetorilor de John Gay, scriere veche exact de două sute de ani în acel moment ( aceasta datează din 1728), ea însăşi născută dintr-un spirit polemic, dramaturgul german nutrea un sentiment de insatisfacţie faţă de original. Insatisfacţia venea, din câte se pare,

18/mai/2010 Rusia, ca un Hamlet cu milioane de chipuri (2/3)

Rusia recentă, ca un Hamlet pe scenă

 Adrian Cioroianu

(2/3)

Pentru cei mai mulţi dintre ruşi, acest paricid are şi un autor, concret. Rolul hamletian al lui Claudius – fratele ucigaş – este atribuit, în drama noastră, unui personaj pe care întreaga Europă de Est îl venerează încă, dar care nu este nici măcar stimat plenar la el acasă: Mihail Gorbaciov. Cine vrea să înţeleagă ceva din tensiunile

18/mai/2010 Rusia şi prezenţa navelor flotei SUA la Marea Neagră (3/4)

Aleksandr Dugin – „Rusia respinge prezenţa navelor flotei SUA în Marea Neagră”

– interviu realizat de Gabriela Ioniţă

Aleksandr Dughin Gelyevich  – cunoscut politolog şi unul dintre cei mai populari ideologi ai expansionismului şi naţionalismului rus. Asociat în multiple rânduri apropiaţilor Administraţiei de la Kremlin şi cu relaţii strânse în cadrul Forţelor militare ruse, A. Dugin este liderul Partidului Eurasia şi creatorul şcolii ruse moderne de geopolitică.

(3/4)

GI: – Prin vocea premierului Putin, Rusia şi-a înăsprit discursul la adresa Iranului. Apoi a revenit la sentimente mai bune. După care iar s-a încruntat… Care este viziunea reală ? Sau vorbim doar de o atitudine de moment în contextul recent încheiatelor negocieri pentru START 2 ? Vorbim de un tratat important în care fiecare argument a contat.

AD: – Problema nucleară iraniană e de natură să îngrijoreze mulţi lideri de state. Dar eu cred că Rusia nu are nici un motiv pentru a sprijini Vestul în atitudinea anti-iraniană.

17/mai/2010 Rusia, ca un Hamlet cu milioane de chipuri (1/3)

Rusia recentă, ca un Hamlet pe scenă

 Adrian Cioroianu

(1/3)

Duminică, 9 mai a.c., 10.500 de soldaţi – ruşi, dar şi invitaţi din alte state – au trecut în marş săltat şi cadenţat prin Piaţa Roşie din Moscova, în cea mai mare paradă din ultimele decenii dedicată înfrângerii nazismului. La tribună, privind cu satisfacţie, se aflau preşedintele Medvedev şi premierul Putin; alături, invitaţii lor – printre care cancelarul german Merkel, preşedintele chinez Hu Jintao ş.a. În urma soldaţilor, au trecut mostre ale tehnologiei militare ruse de ultimă oră – inclusiv rachetele intercontinentale Iskander-M şi Topol-M –, iar 120 de avioane de luptă au brăzdat, la intervale regulate, cerul de de-asupra pieţei. Pe străzile unui oraş recucerit de mândria naţională, parada a fost urmărită de sute de mii de cetăţeni, iar alte zeci de milioane şi-au trăit orgoliul în faţa micilor ecrane, prin ediţii speciale ale posturilor TV. Preşedintele american Obama a transmis şi el un mesaj poporului rus, prin intermediul televiziunii de stat locale.

( G E O P O L I T I K O N   a mai publicat: Imagini de la parada de 9 mai (a.c.) din Piaţa Roşie, Moscova )

În fiecare an, ziua de 9 mai – adică “ziua victoriei” – vine peste Rusia cu o încărcătură dramatică particulară.

17/mai/2010 Un reportaj „la cald”: prezentul incomod din Republica Moldova

„Fleacuri” din R. Moldova

Stela Popa

În R. Moldova totul pare să aibă soluţie, nimic nu ne încurcă, noi putem trece peste multe cu vederea şi să le transformăm până la urmă în nişte… fleacuri. Puterea moldovenilor de a tolera pe toţi şi toate este incomensurabilă… Avem o capacitate de a tăcea, de a suporta şi de a nu ne păsa încât îţi vine să te cruceşti, nu alta. Totul e un fleac pentru noi, parcă nimic nu ne trezeşte „din somnul cel de moarte”.

La televizor, tot canale ruseşti

Cred ca, în cele câteva zile cât am stat la Chişinău, mi-am exersat rusa cât pentru trei ani înainte… Mare minune că “Satelit TV” a introdus Jurnal TV şi Publika TV, altfel… numai canale ruseşti! Ce-i drept, nu proaste… Acesta este răspunsul la întrebarea unui cunoscut din România: „Cum de nu poţi uita rusa?” Ha! Păi, cum s-o uit dacă, repet pentru a mia oară, acasă, din 55 de canale, cel mult cinci sunt în română!? Nu mai spun că cele din România

17/mai/2010 Unde începe (şi unde se termină) Europa Centrală?

Europa centrala

Aici bate inima Europei

13 mai a.c.| Hospodářské Noviny Praga, preluat prin presseurop.eu

Reinhold Volkel : „Cafeneaua Griensteidl, la Viena” (1896).

Cum am putea defini „Mitteleuropa”? Pentru profesorul universitar ceh Jiri Travnicek, regiunea se caracterizează printr-un raport în perpetuă evoluţie cu istoria, geografia şi cultura. Interviu.

Există cu adevărat Europa centrală?

Depinde de punctul de vedere. Dacă aplicaţi o grilă rigidă de lectură, amestecând istorie şi geopolitică, vă va fi dificil să distingeţi clar Europa centrală. In schimb, cu o grilă de lectură mai nuanţată, culturală, veţi putea regăsi ceva similar.

16/mai/2010 Moştenirea politică a lui Lech Kaczynski; azi, concert de Ziua naţională a Poloniei la Ateneul Român

 

Duminică, 16 mai 2010, orele 19.00, Ateneul Român – Concert extraordinar prilejuit de Ziua Naţională – Ziua Constituţiei Republicii Polone ● Participă membri ai Orchestrei simfonice şi Corului Filarmonicii George Enescu ● Concertul este realizat de Ambasada Poloniei şi Institutul Polonez, în colaborare cu Filarmonica „George Enescu”

 

Europa de Est, după Kaczynski

Adrian Cioroianu

 Dintr-un anumit punct de vedere, dispariţia lui Lech Kaczynski ar putea fi mai importantă pentru Europa decât pentru Polonia. Mai ales pentru Europa de Est – acel spaţiu în care preocuparea faţă de evoluţia Rusiei în ultimul deceniu a fost una dintre coordonatele importante ale politicii externe. Astfel de state de la frontiera răsăriteană a Uniunii Europene şi a NATO (precum Polonia, România sau Ţările Baltice) resimţeau mai acut revirimentul Rusiei şi eforturile Moscovei în vederea reconfigurării sferei sale de influenţă (ceea ce Rusia numeşte “vecinătatea apropiată”). În raport cu aceste acţiuni ale Rusiei – şi cu evoluţiile din Ucraina, Georgia, Belarus etc. –, vocea lui Lech Kaczynski era una care conta, chiar şi atunci (sau mai ales atunci) când fermitatea sa de esenţă conservatoare era deranjantă pentru unii dintre liderii actuali din UE.

Atât NATO cât şi (majoritar) Uniunea Europeană par a fi ales: în relaţiile cu state precum Rusia, China, state ale Asiei Centrale ş.a., Occidentul generic dă semnale că

16/mai/2010 Mult simbolism, puţine speranţe? – Vizita premierului turc Erdogan în Grecia

Grecia-Turcia

Schiţa unei noi diplomaţii

14 mai a.c.| To Vima Atena, preluat prin presseurop.eu

 

„O vizită foarte simbolică şi puţine speranţe„, titrează To Vima în timp ce Primul ministru turc Recep Tayyip Erdogan efectuează o vizită istorică în Grecia.

Dar „Atena rămâne neîncrezătoare„, notează cotidianul, căci „guvernul grecesc vrea să fie prudent la ora la care Ankara testează o diplomaţie economică ofensivă” în plină criză financiară grecească. Unul dintre principalele subiecte abordate între Primul ministru grec Georges Papandreu şi omologul său turc, care s-a deplasat cu jumătate din guvernul său şi o sută de oameni de afaceri, va fi crearea unui consiliu de miniştri comun.

In afară de acesta, 21 de acorduri de colaborare vor fi semnate în mai multe domenii, cum ar fi energia, imigraţia clandestină, educaţia şi turismul. Subiectele delicate, cum ar fi Ciprul, o dispută teritorială asupra mării Egee sau redeschiderea şcolii teologice ortodoxe de la Halki (în apropiere de Istanbul) vor fi, potrivit unor surse guvernamentale citate de cotidianul din Atena, abordate de cătrei cei doi şefi de stat în particular, în acest sfârşit de săptămână, în jurul unui peşte proaspăt. „Este poate începutul unei noi forme de diplomaţie„, crede To Vima.

16/mai/2010 Dacă e duminică, e comics: Europa a început (şi poate se termină!) în Grecia!

Europa luptă din greu cu criza grecească  !…

 

… şi trebuie să rămânem optimişti până la capăt!

by Pismetrovic, 2010

15/mai/2010 Un text despre Turcia al prof. Adrian Cioroianu (din Foreign Policy România) preluat de “presseurop.eu”

European of the week

Ahmet Davutoglu, between two worlds

14 mai a.c. | presseurop.eu | Adrian Cioroianu (Adevărul, Bucharest)

Can Turkey reconcile its European orientation with an ambition to play a more active role in the Muslim world? The answer to this question will be largely determined by one man: Turkey’s current Minister for Foreign Affairs, an increasingly influential neo-Ottoman academic. (foto: AFP)

One year ago, against a backdrop of falling public support for Turkish inclusion in the European union, 50-year-old Ahmet Davutoglu, a noted academic, diplomat and foreign affairs adviser to Prime Minister Tayyip Recep Erdogan took over as Turkey’s Minister for Foreign Affairs.

His rise to power had been facilitated by one of his books, Stratejik Derinlik (Strategic depth, 2001), which had a considerable impact in Turkish academic and political circles. In it Davutoglu presented a foreign policy analysis founded on a respect for his country’s imperial past, which he maintains should not be viewed as a burden, but on the contrary, utilised to develop Turkey’s regional and global importance.

Euro-optimism replaced by pragmatism

In proposing a geopolitical construct which he termed „self-confidence as a nation” — while his critics dubbed it neo-Ottomanism — Davutoglu’s goal was to define a strategy to counter what he saw as the decline of his country in the 20th century.

15/mai/2010 Evenimentul săptămânii: vizita la Bucureşti a secretarului general al NATO, Anders Fogh Rasmussen – interviu

Anders Fogh Rasmussen:„Invit Rusia să intre în lumea reală“

Ovidiu Nahoi, Ion M. Ioniţă

 Adevărul, joi 6 mai a.c.

 Anders Fogh Rasmussen: „Dacă îţi pui resursele în comun cu alte ţări, atunci vei reuşi“

Secretarul general al NATO consideră România drept un partener puternic şi îşi afirmă ambiţia de a reforma Alianţa pentru a răspunde provocărilor secolului XXI. Operaţiunea NATO din Afganistan, sistemul de apărare antirachetă, noul concept strategic al Alianţei sunt teme principale pe care secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, le are pe agenda discuţiilor sale cu autorităţile de la Bucureşti.

„În primul rând, vreau să mulţumesc poporului român pentru contribuţia sa importantă la misiunea noastră din Afganistan. Vreau să le mulţumesc liderilor politici pentru decizia lor de a creşte numărul militarilor români la această misiune”, a declarat Fogh Rasmussen, într-un inteviu acordat în exclusivitate ziarului „Adevărul”, cu puţin timp înainte de a sosi în România.

În afara acestei misiuni, reforma NATO va sta, de asemenea, în centrul discuţiilor de la Bucureşti. Noul concept strategic al Alianţei se află în ultimele etape de elaborare, urmând ca după consultările dintre aliaţi să fie supus aprobării la summitul din noiembrie de la Lisabona.

Ovidiu Nahoi: Domnule secretar general, după cum ştiţi, în România există o mare preocupare în privinţa relaţiilor NATO-Rusia. Preşedintele Obama a apăsat butonul „reset” în relaţia cu Rusia. Dumneavoastră aveţi un asemenea buton?

Anders Fogh Rasmussen: Da, şi l-am apăsat deja. În primul rând, trebuie să fim conştienţi că avem neînţelegerile noastre cu Rusia. De pildă, chestiunea georgiană. Cred că aceasta este una dintre cele mai importante teme asupra căreia nu ne înţelegem. Insist pentru respectarea pe deplin a suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Georgiei şi cerem Rusiei să respecte toate obligaţiile internaţionale.

15/mai/2010 Invitatul de weekend: Dan Dungaciu despre impactul zilei de 9 mai (a.c.) asupra politicii de la Chişinău

Sondajul, geopolitica şi Putin

Dan Dungaciu

„Acum totul merge în acord cu planurile Moscovei. Moscova s-ar putea întoarce la memorandumul Kozak…” (Alexander Rahr, „Nezavisimaia Gazeta”, 13.05.10)

La Chişinău a apărut un nou sondaj de opinie. Trei lucruri se cuvin evidenţiate. În primul rând, punctul de plecare al interpretărilor trebuie să fie perioada de culegere a datelor cercetării, respectiv 15 aprilie – 3 mai. Asta înseamnă că cel puţin două evenimente cu impact politic semnificativ nu au fost surprinse complet de sondaj. În al doilea rând, sondajul sugerează o serie de evoluţii favorabile AIE care ar trebui să constituie puncte de plecare ale unei strategii politice coerente a Alianţei. Şi asta pentru că – în al treilea rând – posibilitatea unui scenariu (geo)politic opus Alianţei poate fi citită tot din cercetarea IMAS. Mai ales că, la Chişinău, geopolitica bate deseori politica.

[ G E O P O L I T I K O N  a mai publicat: Nevroze de paradă, de la Chişinău la Moscova … Mihai Ghimpu va pleca, totuşi, la Moscova … Dilema moldavă: să participe sau nu soldaţi ai R.M. la parada de 9 mai de la Moscova? ]

Dacă 9 mai nu ar fi existat…

Preşedintele interimar Mihai Ghimpu s-a întors de la Bucureşti şi a început să facă declaraţii publice cu trei-patru zile înainte de finalizarea culegerii datelor pentru sondajul IMAS, timp relativ scurt pentru ca impactul vizitei să se reflecte în rezultatele finale.

15/mai/2010 „Rusia şi Ucraina îşi finisează calul troian transnistrean” – cotidianul.ro

Rusia şi Ucraina îşi finisează calul troian transnistrean

Razvan Ciubotaru

cotidianul.ro, 13 mai a.c.

După patru ani de embargou economic, preşedinţii rus şi ucrainean se pregătesc să anunţe ridicarea blocadei economice impuse Transnistriei şi să reconfirme menţinerea trupelor ruse în stânga Nistrului. Presa rusă vorbeşte de o reactivare a planului de federalizare a Republicii Moldova în preajma campaniei pentru alegerile anticipate.

Preşedintele ucrainian Viktor Ianukovici

Moscova şi noul regim prorus de la Kiev urmează să anunţe, săptămâna viitoare, ridicarea blocadei economice impuse Transnistriei, scrie “Nezavisimaia Gazeta”, citată de Ştirea Zilei. Potrivit unor surse din diplomaţia rusă

14/mai/2010 De la legionarism, prin comunism, spre liberalismul suedez – memoriile Anei Maria Narti (5/5)

Despre lumea de azi şi despre România care a fost odată

– atunci când Trecutul bunicilor şi părinţilor noştri devine pentru noi o ţară străină (şi uneori dragă) –

 Adrian Cioroianu

 (prefaţă la volumul recent apărut Fiare, îngeri şi martiri. Însemnări despre seducţia totalitară, de Ana Maria Narti, Fundaţia culturală “Camil Petrescu” & Revista “Teatrul azi” & Editura Cheiron, Bucureşti, 2010)

(5/5)

Ana Maria Narti se întâlneşte simbolic, într-un punct al biografiei sale, cu foarte mulţi comunişti occidentali din generaţia sa (sau mai vârstnici): anume în faptul că despărţirea de comunism se petrece atunci când şenilele tancurilor sovietice ajung în centrul Pragăi, pentru distrugerea în faşă a „comunismului cu faţă umană” căutat de Dubcek de-a lungul „primăverii” lui 1968. Spune autoarea: [atunci] „Am pierdut toate punctele de sprijin. Dezamăgirea e absolută, confuzia atot cuprinzătoare, sentimentul rătăcirii fără graniţă. Şi mai puternică e ruşinea„.

Dezamăgirea este dureroasă, ca trezirea dintr-un vis frumos. Şi, pentru ca toate acestea să aibă un final sugestiv, e de reţinut că una dintre ultimele cronici pe care autoarea le mai scrie în ţară avea să fie una la filmul Reconstituirea, al lui Lucian Pintilie. I se cere ca, din articolul său, să înlocuiască, de câte ori apare, cuvântul „realitate„. Îl înlocuieşte cu „existenţă„, textul trece de cenzură şi vede tiparul.

14/mai/2010 Când a început România comunistă o politică independentă faţă de Moscova? (5/5)

Cînd a început România comunistă o politică independentă faţă de Moscova?

Note de lectură: pe marginea cărţii 1968. Din primăvară pînă în toamnă, de Mihai Retegan, Ed. RAO, Bucureşti, 1998

Alexandru Mirea

(5/5)

Invazia în Cehoslovacia debutează conform planului. Itinerariile folosite sînt exact acelea recunoscute în timpul operaţiunii „Şumava”. „Cei cinci” îi trimit preşedintelui Svoboda un apel prin care îl înştiinţează oficial de intrarea trupelor OTV în ţara sa. I se recomandă ca Armata RSC să nu riposteze şi ca populaţia să fie paşnică. Dar lucrurile nu evoluează în sensul dorit de Moscova; conservatorii nu reuşesc să acapareze puterea, guvernul „revoluţionar” din umbră rămînînd blocat în ambasada URSS. Forţele legitime preiau controlul asupra mass-media şi declanşează o virulentă campanie anti-intervenţionistă.

Reacţiile diplomatice la nivel internaţional au fost semnificative: ambasadorii RSC în cele cinci ţări au prezentat ministerelor Afacerilor Externe o notă de protest; Guvernul sovietic i-a trimis preşedintelui american un mesaj de justificare; SUA, Canada, Franţa, Marea Britanei, Danemarca şi Paraguay au cerut convocarea Consiliului de Securitate;

13/mai/2010 Povestiri din „Dilema veche”: Nevroze de paradă, de la Chişinău la Moscova

Moldoveneşti (1)

Nevroze de paradă, de la Chişinău la Moscova

Adrian Cioroianu

Nu prea sînt pet-uri pe marginea drumului! – asta poate fi prima constatare, dragă cititorule, în momentul în care la Albiţa (pe firul drumului ce vine dinspre Huşiul vasluian) ai trecut graniţa în Republica Moldova. O făcui şi eu, mai alaltăieri, într-o maşină cu tineri istorici – plus britanicul Denis Deletant, mai june decît toţi – ce mergeau la o conferinţă, la Chişinău. Ofiţerii de la vama moldavă, foarte amabili. Pe lîngă ei, şi două tinere domnişoare ofiţerese în devenire (probabil făceau un fel de practică), în uniformă regulamentară, deloc blonde şi cu un aer categoric mai românesc decît presupusa rusoaică cu ochi de gheaţă verde din videoclipul Nikita al lui Elton John. Nu-ţi vine să crezi că aproape aceeaşi grăniceri – sau alţi colegi de-ai lor – erau acum vreun an foarte duri cu maşinile venite dinspre România. Aşa se scrie istoria: zîmbete, grimase, unde azi e zidul Berlinului mîine e pod de flori – sau invers. Pentru cei sensibili la detalii, unul sare în ochi: imensa şapcă din uniforma ofiţerilor bărbaţi, mare cît o tavă de pizza, după model rusesc. Verde sau albastră, cu fireturi diverse, aveţi toate şansele s-o vedeţi relativ des pe străzile capitalei moldave.

Paradoxal sau nu, şoseaua de pe teritoriul R. Moldova este ceva mai bună decît şoseaua de pe teritoriul românesc al Uniunii Europene!

13/mai/2010 Rusia şi prezenţa navelor flotei SUA la Marea Neagră (2/4)

Aleksandr Dugin – „Rusia respinge prezenţa navelor flotei SUA în Marea Neagră”

– interviu realizat de Gabriela Ioniţă

Aleksandr Dughin Gelyevich  – cunoscut politolog şi unul dintre cei mai populari ideologi ai expansionismului şi naţionalismului rus. Asociat în multiple rânduri apropiaţilor Administraţiei de la Kremlin şi cu relaţii strânse în cadrul Forţelor militare ruse, A. Dugin este liderul Partidului Eurasia şi creatorul şcolii ruse moderne de geopolitică.

(2/4)

GI: – Rămânând la nivelul percepţiei populaţiei. Iată, la Kaliningrad, populaţia nu s-a dovedit foarte entuziasmată de speech-urile unor lideri ai opoziţiei care s-au grăbit la tribună pentru a-şi clama dezaprobarea faţă de regimul Putin (spun Putin şi atât, pentru că nu a scandat nimeni Jos Medvedev !). Ce erori stau la baza eşecului opoziţiei de a se legitima ca o forţă politică de care trebuie să se ţină cont ?

AD: – Cert este că acum în Rusia nu avem o opoziţie reală, viabilă. Cea mai mare parte a opoziţiei (în principal cea care este reprezentată în Duma de Stat) este dezinteresată de mersul politicii şi aprobă trăsăturile generale ale discursului şi cursului politic iniţiat de Putin. Medvedev se dovedeşte a fi ca şi inexistent, aşa că nu are de ce să fie menţionat de protestatari.

13/mai/2010 Nu rataţi astăzi, în revista „Dilema veche” (nr. 326) – Adrian Cioroianu: cum stabileşte Rusia preţul la vinul din R. Moldova

… şi alte texte & contexte dilematice!

12/mai/2010 Din sumarul ultimului număr al revistei „Foreign Policy – România” (16/mai-iunie a.c.)

Din sumarul ultimului număr al revistei „Foreign Policy – România”

Petre Munteanu

Suntem onorati sa va anuntam câteva importante subiecte din cea mai recenta
editie a revistei FP România (nr. 16/ mai-iunie 2010), aparuta luni 10 mai.

Disidentul miliardar. Efectiv incarcerat in Gulagul lui Putin si judecat
intr-o cusca de sticla, Mihail Hodorkovski aspira sa devina noul Saharov
al Rusiei.

Intra Moldova singura in Europa? Româno-rusa si razboiul ruso-român pentru
mintile moldovenilor. Ce-ar insemna unirea si cu Transnistria?

Scutul ca offset pentru F16? Ce legatura exista intre modernizarea
aviatiei militare române cu avioane americane vechi si amplasarea unor
elemente ale scutului antibalistic al SUA in România?

Plus: Almanahul Al Qaida – Ce nu poate Internetul – Omul nostru din
Shanghai – Invazia centenarilor – De ce SUA trebuie sa ramâna in NATO –
Cultul mexican al mortii – Alimentele integrale nu ajung la toata lumea –
Idei si tehnologii peste 20 de ani

Lectura placuta! Orice critici, sugestii sau contributii din partea Dvs. sunt binevenite.

12/mai/2010 „Premieră istorică” în Marea Britanie: conservatorii şi liberal-democraţii la guvernare

New government: Reaction in quotes by BBC News

As the new UK Prime Minister David Cameron begins to shape his government – with Lib Dem leader Nick Clegg as his deputy – here are some of the first reactions to the historic Tory-Lib Dem coalition.   Nick Clegg şi David Cameron (foto: Reuters) FORMER LIB DEM LEADER PADDY ASHDOWN „Hooray! Listen – you’ve heard my comment, which is one word. It’s the first time you’ve had a one word statement and it is, hooray. And I’ll repeat it.” LIB DEM MP DAVID HEATH „The important thing is not that we are going to have Liberal Democrat ministers, it’s we are going to have a policies on which we stood in the election actually put into action by a new government, and that is something that is very, very precious

12/mai/2010 Din nou despre competiţia Nabucco – South Stream

AZERBAIJAN – TURKEY – RUSSIA // Nabucco or South Stream, the battle over energy transit to Europe is on

The European Union wants Nabucco, a gas pipeline from Central Asia that bypasses Russia. Moscow wants to revive interest in the South Stream gas pipeline to retain its place as Europe’s main energy supplier. Construction in both pipeline projects is ready to go.

Tuesday, May 11, 2010, by Asia News  
 
Baku – Turkey and Azerbaijan have agreed on a price for Azeri gas and its transit through Turkish territory in direction of Europe. In the meantime, Russia and Austria agreed on terms to build the South Stream gas pipeline. Large-scale projects that would supply energy to Europe over the next decades are trying to outdo each other. Turkey and Azerbaijan has agreed to an earlier „agreement in principle” that had been informally leaked to the press two months ago. Now confidential sources cited by the Asia Times are saying that the deal is based on “concrete numbers”, a new bilateral contract for additional gas for Turkish domestic consumption as well as for further gas from the Shah Deniz Two deposit to be developed as a source for the Nabucco project.

[  G E O P O L I T I K O N  a mai publicat: Rusia, Uniunea Europeană şi proiectul Nabucco ]

Nabucco is designed to take gas from the Caspian Sea basin through Georgia and Turkey

11/mai/2010 Imagini de la parada de 9 mai (a.c.) din Piaţa Roşie, Moscova

– aici, un slideshow cu mai multe imagini

11/mai/2010 De la legionarism, prin comunism, spre liberalismul suedez – memoriile Anei Maria Narti (4/5)

Despre lumea de azi şi despre România care a fost odată

– atunci când Trecutul bunicilor şi părinţilor noştri devine pentru noi o ţară străină (şi uneori dragă) –

 Adrian Cioroianu

 (prefaţă la volumul recent apărut Fiare, îngeri şi martiri. Însemnări despre seducţia totalitară, de Ana Maria Narti, Fundaţia culturală “Camil Petrescu” & Revista “Teatrul azi” & Editura Cheiron, Bucureşti, 2010)

(4/5)

Şi totuşi, „schimbarea la faţă”

Crescută într-o familie care are numai poveşti şi amintiri crâncene despre comunismul sovietic, Ana Maria Narti ajunge în 1954 studentă la Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti. Învaţă limba rusă ca prin minune, din preţuire pentru marea cultură a Rusiei ţarilor (şi, probabil, dintr-un gest de dragoste faţă de bunicii materni, dispăruţi). Şi, mai ales, adolescenta Ana Maria descoperă lumea teatrului, ca formă minimală de libertate (acesta este, de fapt, un eveniment ce se va dovedi providenţial în viaţa autoarei).

La moartea lui Stalin (în martie 1953), liceeana Ana Maria era încă o anticomunistă fanatică. Dar patru ani mai târziu se produsese deja „schimbarea la faţă”

11/mai/2010 Rusia şi prezenţa navelor flotei SUA la Marea Neagră (1/4)

Aleksandr Dugin – „Rusia respinge prezenţa navelor flotei SUA în Marea Neagră”

– interviu realizat de Gabriela Ioniţă

Aleksandr Dughin Gelyevich  – cunoscut politolog şi unul dintre cei mai populari ideologi ai expansionismului şi naţionalismului rus. Asociat în multiple rânduri apropiaţilor Administraţiei de la Kremlin şi cu relaţii strânse în cadrul Forţelor militare ruse, A. Dugin este liderul Partidului Eurasia şi creatorul şcolii ruse moderne de geopolitică.

(1/4)

G.I.: – Vedem zilnic în toate părţile lumii demonstraţii de amploare. E un mod democratic de a-ţi exprima dezacordul. În Rusia, măsurile autorităţilor, dar şi inabilitatea opoziţiei au concurat la ducerea acestui drept în derizoriu. Populaţia nu crede în instituţia acestui drept cetăţenesc. Poate tocmai de aceea episodul Kaliningrad a făcut atât de multă vâlvă. Dvs. cum vedeţi acest episod ?

A.D.: – Sunt de acord că există unele probleme cu modul de funcţionare a democraţiei în Rusia. Dar în acelaşi timp cred că există o foarte mare problemă a democraţiei ca atare

11/mai/2010 Când a început România comunistă o politică independentă faţă de Moscova? (4/5)

Cînd a început România comunistă o politică independentă faţă de Moscova?

Note de lectură: pe marginea cărţii 1968. Din primăvară pînă în toamnă, de Mihai Retegan, Ed. RAO, Bucureşti, 1998

Alexandru Mirea

(4/5)

O a doua întrebare fundamentală la care profesorul Retegan încearcă să-i găsească răspunsul este de ce nu a intervenit Brejnev în România ci în Cehoslovacia. În primul rînd, revendicările lui Ceauşescu la adresa Moscovei aveau un caracter mai degrabă spectaculos decît de substanţă: desfiinţarea OTV şi a NATO, limitarea prerogativelor CAER, conducerea prin rotaţie a Forţelor Armate Unite (FAU), refuzul efectuării de operaţiuni militare străine în România şi achiziţii de tehnologie occidentală. În al doilea rînd, poziţia Cehoslovaciei era strategică în drumul spre RFG şi Austria; de asemenea, unele documente relevă dorinţa Moscovei de a introduce arme nucleare pe teritoriul RSC.

11/mai/2010 Azi, lansare de carte şi spectacol de teatru

Lansare-eveniment

Marți, 11 mai, ora 18.00, la Teatrul ACT, vor fi lansate primele două cărți din noua serie editorială propusă de Fundația Culturală „Camil Petrescu” sub titlul Eu, tu, el… și Istoria:

– Fiare, îngeri şi martiri. Însemnări despre seducţia totalitară de Ana Maria Narti,

prefaţă de Adrian Cioroianu, postfaţă de Ileana Popovici.

Participă: Ana Maria Narti, Adrian Cioroianu şi Florica Ichim. Prezintă criticul literar Dan C. Mihăilescu. Actrița Coca Bloos va citit fragmente din volum.

– Chișinău, 7 aprilie. Teatru-document (Piese de Irina Nechit, Mihai Fusu, Dumitru Crudu și Constantin Cheianu), ediție îngrijită de Andreea Dumitru, cuvânt înainte de Doina Jela, prefaţă de Vitalie Ciobanu.

Participă: Doina Jela, Mihai Fusu, Andreea Dumitru. Prezintă profesorul Sorin Alexandrescu.

Lansarea volumelor este urmată de spectacolul Podozritel’noe iebalo sau Am ce am eu cu poliţiştii…, monodramă cu Alexandru Pleșca, text și regie: Mihai Fusu. O producție Teatrul Municipal al unui Actor din Chișinău – Atelier teatral Foosbook. 

Intrarea publicului este liberă, în limita locurilor disponibile.