17/apr/2010 La masa “Adevărului”: Adrian Cioroianu în dialog cu Ovidiu Nahoi şi Ion M. Ioniţă (3/4)

“Polonia va juca un rol din ce în ce mai important”. Despre Katyn, despre Kaczynski, despre relaţiile româno-poloneze

Adrian Cioroianu în dialog cu Ovidiu Nahoi şi Ion M. Ioniţă

(interviurile 2+1 “Adevărul”, 12 aprilie a.c.)

3/4

Ovidiu Nahoi: Cum au fost întâlnirile cu polonezii la care aţi participat?

Adrian Cioroianu: E drept că erau un cuplu proverbial, din multe puncte de vedere. Nu are rost să ascund lucrul acesta. Dincolo de toate acestea, preşedintele polonez era un tip extraordinar de calm, nu se enerva niciodată. Îmi amintesc foarte bine reuniunea din vara anului 2007 de la Bruxelles. Se discutau problemele legate de ceea ce avea să devină viitorul Tratat de la Lisabona. Discuţiile s-au prelungit până pe la 1-2 noaptea. Delegaţia poloneză cerea mereu pauze pentru consultări. În spatele preşedintelui polonez era ministrul de Externe… o doamnă admirabilă. Preşedintele Kaczynski  nu vorbea decât poloneză. Foarte des, se consulta cu ea, ea îi şuşotea ceva şi spunea: acum trebuie să ieşim să ne consultăm. Se făcea pauză un sfert de oră, ei ieşeau. Cei rămaşi în sală şuşoteau şi ei: acum sună la Varşovia să se consulte cu fratele.

Era un prooccidental, dar nu un euro-entuziast. Ca şi Vaclav Havel. Trebuie să acceptăm că pot exista şi în Europa de Est

Publicitate

17/apr/2010 EURAST recomandă: Greşelile de astăzi se vor răzbuna mâine – prof. univ. Zoe Petre despre noua Lege a Învăţământului

Pe marginea unei dezbateri fără finalitate: Legea educaţiei

Prof. dr. Zoe Petre

Am intitulat în acest fel textul meu fiindcă Legea Educaţiei, pe care guvernul Boc se grăbeşte atât de tare să o treacă prin Parlament, nu a avut parte de fapt de o dezbatere pe măsură. Educaţia e o problemă care interesează nu numai acea treime din societate care are pe cineva în sistem, fie el profesor, elev sau student. Ea interesează întreaga naţiune, căci de educaţia de azi depinde destinul României de mâine. Faptul că actuala putere îşi asumă responsabilităţi care grevează soarta generaţiilor succesive pentru multe decenii de aici înainte fără a accepta sugestiile nimănui este o formă de impacienţă faţă de procedurile democratice la care nu putem subscrie, aşa încât ne exprimăm punctele de vedere cu privire la lege, chiar dacă ştim că acestea nu sunt luate în seamă de iniţiatori.

Proiectul de lege a educaţiei porneşte de la principiile descentralizării, care sunt, în esenţa lor, necesare dezvoltării sistemului, ca şi cele referitoare la formarea continuă. De la principii însă la realitate este, cum ştim cu toţii, un drum mult prea lung, şi, de exemplu, mă întreb

17/apr/2010 Săptămâna viitoare, o conferinţă internaţională de istorie la Chişinău

Istorie, Cultură, Civilizaţie în Europa de Sud-Est

 Cea de-a cea de-a XI-a ediţie a Conferinţei Internaţionale „Istorie, Cultură şi Civilizaţie în Europa de Sud-Est” va avea loc la Chişinău, în perioada 21-23 aprilie, în organizarea Institutului Cultural Român, prin Direcţia Români din Afara ţării, în parteneriat cu Asociaţia Tinerilor Istorici din Republica Moldova.

Conferinţa a devenit deja o tradiţie în mediul academic regional, fiind un factor stimulator pentru tinerii istorici din Moldova de peste Prut şi facilitând, totodată, comunicarea academică între specialişti din diverse state europene.

Lucrările conferinţei sunt organizate pe două ateliere: Cercetarea şi predarea Holocaustului şi Studierea regimurilor totalitare.

Au fost invitaţi, pentru a prezenta comunicări, istorici de prestigiu din ţară şi de peste hotare: Dennis Deletant (University Colledge of London), Armin Heinen (RWTH-Aachen), Antonio Nadal (Universidad de Malaga), Adrian Cioroianu (Universitatea Bucureşti), Igor Caşu şi Ion Varta (Institutul de Istorie, Stat şi Drept al Academiei de Ştiinţe din Republica Moldova). Vor participa la lucrările conferinţei şi cercetători din partea institutelor de profil din România (Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, Institutul Român de Istorie Recentă, Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului, Institutul de Istorie „A.D. Xenopol”, Centrul de Istorie a Imaginarului).

– după Jurnalul naţional, 17 aprilie a.c.

17/apr/2010 Invitatul din weekend – Dan Dungaciu: spre o axă Moscova – Chişinău – Budapesta?

Axa Moscova-(Chişinău)-Budapesta?

Dan Dungaciu

 „…este foarte important să se realizeze o autonomie teritorială în ceea ce priveşte Transnistria” (Zsolt Nemeth, viitor ministru de Externe al Ungariei, martie 2009)

Evoluţiile regionale aduc pe scenă provocări la care nu există deocamdată răspunsuri limpezi. Răsăritul Europei nu va mai arăta la fel după resurgenţa recentă a Rusiei, tragedia poloneză de la Smolensk sau alegerile din Ungaria. Evoluţiile care ne aşteaptă pot fi surprinzătoare şi greu de gestionat. Două mize se ridică ameninţătoare la orizont: atitudinea diverselor state din regiune faţă de o Rusie din ce în ce mai activă, pe de-o parte, şi

17/apr/2010 O emisiune TVR1 despre consecinţele accidentului de la Smolensk

… astăzi, 17 aprilie a.c., ora 11.00, TVR1 (realizator Luca Niculescu) găzduieşte o emisiune specială despre consecinţele accidentului de la Smolensk. Invitaţi: Jaroslaw Godun (directorul Institutului cultural polonez la Bucureşti), analistul Dan Dungaciu, prof. Adrian Cioroianu.

– aici, înregistrarea emisiunii –

17/apr/2010 După summit-ul pentru securitate nucleară de la Washington

Van Rompuy, necunoscut la Washington

Evita Neefs

Publicat în data de Aprilie 14 2010  |   De Standaard |  preluat prin presseurop.eu

Mai marii lumii la Summitul pentru securitate nucleară, Washington, 12-13 aprilie 2010 – foto AFP

La summitul privind securitatea nucleară de la Washington din 12 – 13 aprilie, Barack Obama nu a acordat o întrevedere privată preşedintelui Consiliului Europei, confirmând astfel lipsa de recunoaştere a acestuia pe scena internaţională. Dar trebuie să fim indulgenţi pentru moment, scrie De Standaard.

În sfâşit avem dovada