G E O P O L I T I K O N

Spectacolul ideilor pe hartă

26/mart/2010 China – „terţul inclus/exclus” între SUA şi UE. Principiul lupaşcian al „terţului inclus” şi „noua logică” a Istoriei

… În cursul acestei săptămâni, la UNESCO – Paris, a avut loc un colocviu franco-român dedicat filosofului Ştefan Lupaşcu / Stéphane Lupasco (1900 – 1988). Lucrările prezentate vor fi tipărite într-un volum ce va apărea în a doua jumătate a anului la o editură pariziană. Simultan, varianta română a volumului va apărea la Curtea Veche Publishing din Bucureşti.  În avanpremieră, câteva fragmente din intervenţia prof. univ. Adrian Cioroianu (varianta română) – EURAST.

Stéphane Lupasco, temps & contradiction: vers une nouvelle logique de l’histoire? /

 Ştefan Lupaşcu, timp & contradicţie: spre o nouă logică a istoriei?

Adrian Cioroianu

Ceea ce mi se pare fascinant în moştenirea intelectuală a filozofului Stéphane Lupasco este o triadă de detalii care-i marchează posteritatea: i) primul dintre ele priveşte amploarea reflecţiei lupasciene. Cert este că vorbim despre un om care “n’a pas fait «vœu de pauvreté» en matière de connaissance” – cum spune Mireille Chabal, care continua: “Son appétit de boyard moldave est sans limites. De la microphysique, il passe à la biologie, puis à la neurobiologie, puis aux sciences humaines. De nombreux textes sont dédiés à l’art, à la peinture abstraite. Et presque tous ses livres sont hantés par le problème de l’affectivité, seule donnée «ontologique» pense-t-il”([1]).

ii) În al doilea rînd, este greu de spus dacă secolul al XX-lea cunoaşte, printre filosofi şi savanţi, astfel de cazuri în care o operă să pună atîtea probleme de receptare, tocmai pentru că mediile academice au fost surprinse de originalitatea unei interpretări care mergea pe contra-curent. Lucrările acestui “presocratic fără voie”, cum îl numea Constantin Noica([2]), poartă în ele însele o dilemă care nu s-a rezolvat niciodată. Basarab Nicolescu, unul dintre cei mai fideli analişti ai operei lupasciene, reda astfel această dilemă: chiar dacă teoriile “lui Lupasco se adresau în primul rînd lumii ştiinţifice”, “[d]ezamăgirea lui (…) a fost însă mare: deoarece edificiul ştiinţei este fondat pe principiul non-contradicţiei, oamenii de ştiinţă au oroare faţă de termenul «contradicţie»”([3]) şi, drept urmare, Stéphane Lupasco este astăzi relativ puţin cunoscut – în Franţa, şi chiar mai puţin în România –, iar impactul reflecţiei sale este pe departe de a se fi consumat.

În fine, iii) al treilea lucru fascinant pentru mine din filozofia lui Lupasco este acest principiu atît de jucăuş şi de neconvenţional denumit “logica terţului inclus”. La Lupasco, această dinamică a contradictoriului (inerentă oricărei manifestări a materiei şi a umanului) îşi găseşte expresia cea mai potrivită în ceea ce el numeşte terţul inclus. Visul gînditorilor greci – de îmbinare pînă la contopire între filozofie şi ştiinţele materiei – ajunge ceva mai aproape de îndeplinire atunci cînd Lupasco vorbeşte despre ordinea evenimentelor în lumea suprareală sau subreală a oamenilor. În lume – crede Lupasco –, tocmai pentru că ea, lumea, are o natură logică, totul este prin definiţie legat şi, în concluzie, fiecare două evenimente (sau fapte) pe care le înregistrăm nu există separat, ci doar unul în raport cu celălalt, “dominîndu-se alternativ, în continuă devenire”([4]). În opinia mea, Lupasco ar fi fost în mod natural interesat de evoluţia de perspectivă a lumii contemporane.

Acest principiu – al aparentei “logici” a Istoriei – mi se pare că are o interesantă verificare în acest început de secol. În cele ce urmează, încerc să aplic această logică lupasciană – a terţului inclus – la una dintre cele mai spectaculoase evoluţii ale contemporaneităţii: tranziţia prezumată a statutului de superputere de la SUA la China. Din acest punct de vedere, eu regret că Stéphane Lupasco a murit în anul 1988, fără a vedea finalul imperiului sovietic, a cărui “extase et agonie” a marcat deplin ultima jumătate a secolului XX. Cu atît mai mult, Lupasco – şi aţîţia alţii – nu puteau bănui, în anii ’80, avîntul extraordinar al economiei unor state precum India sau Brazilia, care avea să se profileze în următoarele două decenii. (…)


([1]) Mireille Chabal, “Stéphane Lupasco ou la puissance de la pensée”, texte paru en 2006 en annexe aux Actes du Colloque qui s’est tenu à Dijon du 27 au 29 oct. 2004, Francophonie roumaine et intégration européenne, sous la direction de Ramona Bordei-Boca, Université de Bourgogne, Centre de Recherches Interactions Culturelles Européennes, Centre Gaston Bachelard de recherches sur l’Imaginaire et la Rationalité (http://transdeveloppement.blog.lemonde.fr/lupasco/).

([2]) Elena Bondor, “Lupasco şi logica terţului inclus”, în revista Constrast nr. 3 / 2001 (http://contrast.20m.com/lupasco.htm).

([3]) Basarab Nicolescu, În oglinda destinului. Eseuri autobiografice, Ed. Ideea Europeană, Bucureşti, 2009, p. 51.

([4]) Bondor, art. cit.

26 martie 2010 Posted by | Geopolitica, Intelo | , , | Lasă un comentariu

24/mart/2010 Astăzi, la Paris, conferinţă UNESCO – CIRET – ICR dedicată filozofului Ştefan Lupaşcu / Stéphane Lupasco

A LA CONFLUENCE DE DEUX CULTURES –
LUPASCO AUJOURD’HUI

Mercredi 24 mars 2010, 9h-18h
Paris, UNESCO, Salle 9

Colloque international co-organisé par la Délégation Permanente de la Roumanie auprès de l’UNESCO et le CIRET, avec le soutien de l’Institut Culturel Roumain et de l’association „Les Roumains de France„, à l’occasion du Jour de la Francophonie.

Conférenciers invités :

– Horia-Roman Patapievici (Roumanie), Regard sur le processus de la modernisation et sa relation avec le tiers inclus : application au cas de la Roumanie
– Oana Soare (Roumanie), La correspondance de Lupasco avec des grandes personnalités du 20e siècle
– Pompiliu Craciunescu (Roumanie), Tiers inclus et Translittérature
– Ioan Chirila (Roumanie), Ternaire et Trinité, homogène, hétérogène et l’« état T » – Une évaluation théologique du discours lupascien sur le tiers inclus
– Adrian Cioroianu (Roumanie), Stéphane Lupasco, temps et contradiction: vers une nouvelle logique de l’histoire?
– Edgar Morin (France), Lupasco et les pensées qui affrontent les contradictions
– Michel Cazenave (France), Psychologie et tiers inclus
– Thierry Magnin (France), L’unité des antagonismes dans l’histoire de la théologie catholique
– Jean-Louis Revardel (France), Lupasco et la translogique de l’affectivité
– Michel De Caso (France), La mise à jour des Lumières – Tiers Inclus, Niveaux de Réalité et Rectoversion
– Basarab Nicolescu (France et Roumanie), Interférences : Stéphane Lupasco, André Breton, Salvador Dali, Georges Mathieu, Eugène Ionesco
– Jean-François Malherbe (Canada et Suisse), Esquisse d’une histoire de l’éthique à l’aune du tiers inclus
– Paul Ghils (Belgique), Langage pur, langage impur – du mythe de l’origine à la pragmatique de la contradiction
– Joseph Brenner (Suisse, téléconférence de San Diego), Stéphane Lupasco et la rejonction métalogique

Les communications au colloque de l’UNESCO vont analyser l’impact de la philosophie du tiers inclus de Stéphane Lupasco (1900-1988) dans le monde de la peinture, de la littérature, du théâtre, de l’éthique, de la logique, de la théorie du langage, de la théologie, de la psychanalyse, de l’épistémologie et de la transdisciplinarité.
Le nombre de places est limité. Inscription obligatoire auprès de Basarab Nicolescu, Président du CIRET

24 martie 2010 Posted by | Intelo, Istorie | , , | Un comentariu