G E O P O L I T I K O N

Spectacolul ideilor pe hartă

15/dec/2009 Revista „The Economist” despre alegerile prezidenţiale din România

(Cum se ştie, revista „The Economist” nu scrie foarte des despre România – şi, la drept vorbind, nici nu cred că ar avea motive s-o facă, din păcate. Cum era şi normal, alagerile prezidenţiale, recent încheiate, nu puteau trece neobservate. Iată analiza din ultimul număr al revistei (datat 10 decembrie a.c.) şi, mai ales, nu pierdeţi nuanţele din analiza politicii externe a României ultimilor ani – Ad. C.)

Romania’s presidential election

Against all odds

Dec 10th 2009, from The Economist print edition

Traian Basescu wins a tight but mucky race. Now he must keep his promises

IT SEEMED like a safe bet. Mircea Geoana, the centre-left challenger in Romania’s presidential election, had the money, media and political backing that he needed to win. Sleek and Western-educated, he portrayed himself as the safe consensus candidate against Traian Basescu, the lively but exasperating former sea-captain (and once mayor of Bucharest) who has been the country’s president since 2004.

For a few hours on December 6th it even appeared to have paid off. Exit polls gave Mr Geoana a narrow victory. He did win inside the country by 14,738 votes. But Romanians abroad cast 146,876 votes and Mr Basescu took 78% of them. The campaign was exceptionally dirty: observers think that both sides cheated. Mr Basescu’s victory against largely hostile news coverage was impressive. Mr Geoana wants a rerun, but his support is dwindling. His Liberal allies now hope to form a government with Mr Basescu’s centre-right Democrats.

Mr Basescu’s record is mixed. Elected on an anti-corruption ticket, he has kept up pressure on the country’s endemic sleaze, but selectively. Supporters who once saw him as the apostle of clean government now regard him merely as the lesser of two evils. Critics make fun of his private life, colourful even by local standards. An impulsive and abrasive manner too often curbs his effectiveness.

On foreign policy, he has been a stalwart Atlanticist and strong critic of Russian mischief-making. But his interventions in neighbouring Moldova, an ex-Soviet republic that some see as a lost Romanian province, have been counterproductive. Mr Basescu backed the issuing of Romanian passports to Moldovans (just the sort of thing Russia does in its former empire). That brought him some 90 % of the votes cast there (a handy 8,000). But his near-irredentist stance dismays those who want to stabilise Moldova, not undermine it. Europe’s poorest country, Moldova faces another year of political limbo after its parliament yet again failed this week to elect a new president.

(text integral la http://www.economist.com/world/europe/displaystory.cfm?story_id=15066014 )

Reclame

15 decembrie 2009 Posted by | Intelo | , , , , , | Lasă un comentariu

03/nov/2009 Băsescu, Geoană, Antonescu – unde-i diferenţa?

Campania prezidenţială, cum a început

 

Adrian CIOROIANU

 

(În ultimele două zile am avut ocazia să comentez, la B1TV – ieri – şi Realitatea TV – azi – începutul campaniei prezidenţiale şi ultimele sondaje. Redau aici cîteva dintre ideile pe care le-am avansat, sub forma unui text pe care l-am scris pentru numărul din această săptămînă al revistei Opinia studenţească din Iaşi – A.C.)

 

Nu-i o victorie a libertăţii faptul că apucăturile rele devin contagioase. Luaţi, de exemplu, televiziunile: fiecare dintre ele (sau, în orice caz, trei-patru simultan) declară cotidian că au deţinut vârful de audienţă cu o seară înainte. Institutele de sondare a opiniei publice lucrează după acelaşi tipar: în funcţie de comanditar, până acum am aflat că toţi principalii candidaţi vor câştiga alegerile prezidenţiale (eventual toţi odată!). La ultimele două runde de alegeri (parlamentare şi europene) două partide au reclamat victoria: unii spunând că au cele mai multe voturi, ceilalţi că au cele mai multe mandate. Nici acum nu s-a clarificat ce şi cum.

Evident, nici una dintre aceste strategii nu creşte încrederea publicului în presă sau în oamenii politici. Fenomenul cel mai ameninţător cu care România se poate confrunta în următorul deceniu nu e absenteismul electoral – ci un absenteism social global, manifestat printr-o neîncredere crescândă în toate instituţiile statului (şcoală, poliţie, administraţie, parlament etc.).

Prezenta campanie electorală a debutat cu trei elemente definitorii: i) dl Sorin Oprescu (despre care altfel s-ar fi vorbit mai mult) a fost principala victimă a conflictului de orgolii din jurul prim-ministrului; până la alegeri nu va fi nici dl Croitoru, nu va fi nici dl Johannis, dar e clar că nici dl Oprescu nu va fi în turul II; ii) deşi apar ca solidari în faţa actualului preşedinte, dnii Geoană şi Antonescu ştiu foarte bine că prima luptă o vor avea ei între ei: numai unul va intra în turul II; iii) în fine, dl Băsescu şi-a concentrat eforturile pe o miză extremă: eu sau Parlamentul. Când spune “parlament”, şeful de stat îi include acolo pe toţi, la grămadă: Geoană, Antonescu, Hrebengiuc, Vanghelie şi toţi amicii săi. Strategia e facilă, dar la cât de popular e parlamentul în România, dl Băsescu ceva avantaj tot o să aibă.

Aşadar, 2009 mi se pare a fi într-adevăr primul an prezidenţial în care confuzia de fond e agravată de constatarea de formă că amalgamul e total, iar dihotomia nu mai e posibilă. În rundele Iliescu vs. Constantinescu, Iliescu vs. Vadim sau Băsescu vs. Năstase, diferenţele păreau serioase. Nu cred că mai e cazul acum: în spatele celor trei candidaţi, partidele lor vor apela la aceleaşi tactici pentru a-şi împinge omul în turul II. Iar competiţia, câtă va fi, se va sintetiza acolo, printr-un – tradiţional deja la noi! – vot negativ.

3 noiembrie 2009 Posted by | Intelo | , , , | 4 comentarii