G E O P O L I T I K O N

Spectacolul ideilor pe hartă

05/iun/2010 Între Sfântul Scaun şi Partidul comunist: catolicii din România (4/5)

Catolicii din România, între Sfîntul Scaun şi partidul unic

Alexandru Mirea

(1/5); (2/5); (3/5); (4/5)

După modelul experimentat de autorităţile din statele comuniste cu majoritate catolică, autorităţile române au trecut la încercarea de constituire a unor asociaţii religioase şi caritabile aservite din punct de vedere politic, rivale tradiţionalelor structuri ale arhiepiscopiei din România. Astfel, Securitatea din regiunea Suceava a lansat zvonului Citește în continuare

Reclame

5 iunie 2010 Posted by | Intelo, Istorie | , , | Un comentariu

31/mai/2010 Între Sfântul Scaun şi Partidul comunist: catolicii din România (3/5)

Catolicii din România, între Sfîntul Scaun şi partidul unic

Alexandru Mirea

(1/5); (2/5); (3/5)

Biserica catolică în faţa „tribunalului politic” al statelor comuniste

Dacă ţările proaspăt devenite comuniste îşi datorau proastele raporturi cu Biserica Catolică în principal armatelor sovietice de ocupaţie, cele două ţări comuniste care nu se aflau în această situaţie (Iugoslavia şi Albania) aveau alte motive: pe de o parte, regimul enverist a asociat biserica romană din Albania şi pe nunţiul apostolic, Francisc Gisni, cu defunctul regim fascist italian care a guvernat ţara între 1939 şi 1943. Pe de altă parte, comuniştii lui Tito acuzau Vaticanul de sprijinirea regimului ustaş al lui Ante Pavelici din fosta Croaţie independentă. În consecinţă, în 1953 relaţiile diplomatice dintre Iugoslavia şi Vatican au fost întrerupte Citește în continuare

31 mai 2010 Posted by | Intelo, Istorie | , , | 2 comentarii

27/mai/2010 Între Sfântul Scaun şi Partidul comunist: catolicii din România (2/5)

Catolicii din România, între Sfîntul Scaun şi partidul unic

Alexandru Mirea

(2/5)

Universalismul catolic faţă în faţă cu internaţionalismul comunist

Problemele catolicilor din ţările care au intrat după 1945 în sfera de influenţă a Uniunii Sovietice, aşadar şi a celor din România, s-au datorat aprecierilor deosebit de negative, cu caracter politic, făcute de autorităţile comuniste la adresa Sfîntului Scaun („centru al reacţiunii internaţionale”, „fiecare sacerdot […] este un perfect agent informator al Papei” ş.a.m.d.). Acestea trebuie puse în relaţie cu faptul că în timpul pontificatelor lui Pius al XI-lea (1922-1939) şi Pius al XII-lea (1939-1958) centralizarea şi subordonarea spirituală şi canonică a structurilor bisericii s-au accentuat faţă de pontificatele precedente. (foto: Radio România Actualităţi)

Persecuţiile anticatolice s-au declanşat în perioada interbelică în URSS, unde Citește în continuare

27 mai 2010 Posted by | Geopolitica, Intelo, Istorie | , , , , | 3 comentarii

25/mai/2010 Între Sfântul Scaun şi Partidul comunist: catolicii din România (1/5)

Catolicii din România, între Sfîntul Scaun şi partidul unic

Alexandru Mirea

(1/5)

Scurt istoric al relaţiilor cultural-religioase dintre România şi Italia, în secolul XX

Comunitatea de destin istoric dintre popoarele român şi italian au favorizat în chip deosebit buna colaborare diplomatică între cele două state, mai ales după încheierea Primului Război Mondial, cînd atît România cît şi Italia şi-au văzut întregite teritoriile naţionale.

Imediat ulterior stabilirii reciproce a consulilor la Bucureşti şi la Roma a urmat întemeierea relaţiilor directe dintre România şi Sfîntul Scaun, la 2 iulie, respectiv 22 octombrie 1920. Citește în continuare

25 mai 2010 Posted by | Geopolitica, Intelo, Istorie | , , | 3 comentarii

14/mai/2010 Când a început România comunistă o politică independentă faţă de Moscova? (5/5)

Cînd a început România comunistă o politică independentă faţă de Moscova?

Note de lectură: pe marginea cărţii 1968. Din primăvară pînă în toamnă, de Mihai Retegan, Ed. RAO, Bucureşti, 1998

Alexandru Mirea

(5/5)

Invazia în Cehoslovacia debutează conform planului. Itinerariile folosite sînt exact acelea recunoscute în timpul operaţiunii „Şumava”. „Cei cinci” îi trimit preşedintelui Svoboda un apel prin care îl înştiinţează oficial de intrarea trupelor OTV în ţara sa. I se recomandă ca Armata RSC să nu riposteze şi ca populaţia să fie paşnică. Dar lucrurile nu evoluează în sensul dorit de Moscova; conservatorii nu reuşesc să acapareze puterea, guvernul „revoluţionar” din umbră rămînînd blocat în ambasada URSS. Forţele legitime preiau controlul asupra mass-media şi declanşează o virulentă campanie anti-intervenţionistă.

Reacţiile diplomatice la nivel internaţional au fost semnificative: ambasadorii RSC în cele cinci ţări au prezentat ministerelor Afacerilor Externe o notă de protest; Guvernul sovietic i-a trimis preşedintelui american un mesaj de justificare; SUA, Canada, Franţa, Marea Britanei, Danemarca şi Paraguay au cerut convocarea Consiliului de Securitate; Citește în continuare

14 mai 2010 Posted by | Geopolitica, Intelo, Istorie | , , , , , , , | Lasă un comentariu

11/mai/2010 Când a început România comunistă o politică independentă faţă de Moscova? (4/5)

Cînd a început România comunistă o politică independentă faţă de Moscova?

Note de lectură: pe marginea cărţii 1968. Din primăvară pînă în toamnă, de Mihai Retegan, Ed. RAO, Bucureşti, 1998

Alexandru Mirea

(4/5)

O a doua întrebare fundamentală la care profesorul Retegan încearcă să-i găsească răspunsul este de ce nu a intervenit Brejnev în România ci în Cehoslovacia. În primul rînd, revendicările lui Ceauşescu la adresa Moscovei aveau un caracter mai degrabă spectaculos decît de substanţă: desfiinţarea OTV şi a NATO, limitarea prerogativelor CAER, conducerea prin rotaţie a Forţelor Armate Unite (FAU), refuzul efectuării de operaţiuni militare străine în România şi achiziţii de tehnologie occidentală. În al doilea rînd, poziţia Cehoslovaciei era strategică în drumul spre RFG şi Austria; de asemenea, unele documente relevă dorinţa Moscovei de a introduce arme nucleare pe teritoriul RSC. Citește în continuare

11 mai 2010 Posted by | Geopolitica, Intelo, Istorie | , , , | Lasă un comentariu

03/mai/2010 Cînd a început România comunistă o politică independentă faţă de Moscova? (3/5)

Cînd a început România comunistă o politică independentă faţă de Moscova?

Note de lectură: pe marginea cărţii 1968. Din primăvară pînă în toamnă, de Mihai Retegan, Ed. RAO, Bucureşti, 1998

Alexandru Mirea

(3/5)

Dacă Uniunii Sovietice România i-a închis uşa tratativelor, cel puţin pentru moment, nu acelaşi lucru se poate spune despre relaţia cu Cehoslovacia. Negocierile diplomatice pentru reînnoirea tratatului de bază sînt în general fluide, cele cîteva poticneli (desfiinţarea bipolarismului militar, problema vest-germană, principiul naţional) fiind surmontate cu abilitate de cele două grupuri de lucru. Tratatul este semnat şi întărit de prezenţa lui Ceauşescu la Praga cu cinci zile înainte de invazie.

Plic filatelic emis cu ocazia dizolvării Tratatului de la Varşivia (foto: banaterra.eu)

Constatînd derapajele României în alinierea la linia Moscovei, URSS se lansează, prin Partidul Muncitoresc Unit Polonez (PMUP), la o serie de presiuni ce au ca fundament apartenenţa României la CAER Citește în continuare

3 mai 2010 Posted by | Geopolitica, Intelo, Istorie | , , , , , | Lasă un comentariu

26/apr/2010 Cînd a început România comunistă o politică independentă faţă de Moscova? (2/5)

Cînd a început România comunistă o politică independentă faţă de Moscova?

Note de lectură: pe marginea cărţii 1968. Din primăvară pînă în toamnă, de Mihai Retegan, Ed. RAO, Bucureşti, 1998

Alexandru Mirea

(2/5)

Anul 1964 aduce cu sine detaşarea fără precedent în 20 de ani a politicii interne şi externe româneşti faţă de comandamentele Kremlinului. O serie de plenare (a Biroului Politic şi a CC) adoptă noile linii directoare de evoluţie a României în cadrul sistemului socialist: respingerea „planului Valev”, parteneriatul româno-iugoslav pentru Porţile de Fier, achiziţia de tehnică industrială occidentală, schimbarea garniturii politice şcolite la Moscova, eliberarea deţinuţilor politici, ridicarea la rang de ambasadă a unor reprezentanţe diplomatice din ţări occidentale, desfiinţarea institutelor de slavism şi limbă rusă, rebotezarea unor străzi, editarea operelor lui Marx privitoare la români ş.a.m.d.

Momentul de apogeu al acestei politici de distanţare faţă de Moscova a fost reprezentat de ampla dezbatere Citește în continuare

26 aprilie 2010 Posted by | Geopolitica, Intelo, Istorie | , , , | Lasă un comentariu

19/apr/2010 Cînd a început România comunistă o politică independentă faţă de Moscova? (1/5)

Cînd a început România comunistă o politică independentă faţă de Moscova?

Note de lectură: pe marginea cărţii 1968. Din primăvară pînă în toamnă, de Mihai Retegan, Ed. RAO, Bucureşti, 1998

Alexandru Mirea

– autorul acestui text este student în anul II al Facultăţii de Istorie, Universitatea din Bucureşti –

(1/5)

La două decenii de la semnarea primului „tratat de bază” între România şi Uniunea Sovietică, relaţiile diplomatice bilaterale suferiseră o deteriorare semnificativă şi chiar insolită pentru două state aflate de aceeaşi parte a cortinei de fier. Motivul acestei evoluţii îl constituie dorinţa comuniştilor români de a se distanţa de centrul unic de comandă al lumii comuniste, care se dorea a fi Moscova. Pentru a putea înţelege cît mai bine trăsăturile şi condiţiile concrete de înfăptuire ale actului de răsunet internaţional al Partidului Comunist Român, am numit aici condamnarea invadării Cehoslovaciei (RSC) în 21 august 1968, autorul ne propune pentru început identificarea rădăcinilor sale istorice şi studierea evoluţiei pe o durată mai lungă a relaţiilor dintre PCR şi Partidul Comunist al Uniunii Sovietice (PCUS).

Gh. Gheorghiu-Dej în mijlocul unor tovarăşi de partid

Prima întrebare căreia profesorul Retegan încearcă să îi dea un răspuns este Citește în continuare

19 aprilie 2010 Posted by | Intelo, Istorie | , , , , , , | Lasă un comentariu