G E O P O L I T I K O N

Spectacolul ideilor pe hartă

04/iun/2010 Despre Piaţa Universităţii, mineriade… şi ce făcea Moscova în acel timp (1/4)

Adrian Cioroianu:„Moscova nu e străină de «13-15 iunie»“

 Mihai Voinea, Cristian Delcea

Adevărul, 03 iunie a.c.

(1/4)

Adrian Cioroianu crede că mai degrabă agenţii sovietici, decât securiştii români, au generat devastările care au determinat minerii să „viziteze“ Capitala. EL  spune că, în 1990, pe când era încă student la Facultatea de Istorie din cadrul Universităţii din Bucureşti, a participat în mod frecvent la manifestaţiile din Piaţa Universităţii. Citește în continuare

Reclame

4 iunie 2010 Posted by | Intelo, Istorie | , , | 3 comentarii

04/iun/2010 Transnistria – ghiuleaua rusească de la glezna Republicii Moldova (3/3)

Transnistria: ghiuleaua rusească de la glezna R. Moldova

Adrian Cioroianu

(1/3); (2/3); (3/3)

Pentru Rusia, 5+2 egal cu 2+1

În momentul de faţă, situaţia din Transnistria este staţionară. Pe 29 ianuarie a.c., miniştrii de Externe (ai Ucrainei şi R. Moldova) Poroşenko şi Leahu au inaugurat trasarea liniei de demarcaţie pe graniţa ucraineano-moldavă de N-E – gest simbolic de putere din partea Chişinăului[1], dat fiind că, potrivit Tiraspolului, acea graniţă este a “RTM”. Citește în continuare

4 iunie 2010 Posted by | Geopolitica, Intelo, Istorie | , , , , | Lasă un comentariu

03/iun/2010 Povestiri din “Dilema veche”: la 30 de ani de la moartea lui Iosip Broz Tito

Contra lui au fost Hitler, Stalin şi Vaticanul

 Adrian Cioroianu

Potrivit unei legende cu o foarte posibilă corespondenţă în realitate, prin 1949 sau ’50 mareşalul Tito (liderul Iugoslaviei şi al partidului comunist de acolo) i-a scris un scurt mesaj lui Stalin (liderul URSS, de care se temea atunci o jumătate de mapamond). În mare, scrisorica reda aceste gingaşe cuvinte: Dragă tovarăşe Stalin, vă rog încetaţi a mai trimite oameni cu sarcina de-a mă ucide. Deja am prins cinci pînă acum – unul mă urmărea cu o bombă, altul cu o puşcă… Dacă nu veţi da curs rugăminţii mele, o să trimit şi eu unul la Moscova, la dvs. – şi nu va trebui să mai trimit un al doilea. Citește în continuare

3 iunie 2010 Posted by | Intelo, Istorie, povesti suprapuse | , , , | 2 comentarii

03/iun/2010 Nu rataţi astăzi, în “Dilema veche” nr. 329: ce au avut în comun Al. I. Cuza şi N. Ceauşescu

… despre un straniu dat al conducătorilor noştri: care începe bine, sfârşeşte prost (şi reciproca!) – o „poveste suprapusă” de Adrian Cioroianu

3 iunie 2010 Posted by | avanpremieră | , | Lasă un comentariu

02/iun/2010 Transnistria – ghiuleaua rusească de la glezna Republicii Moldova (2/3)

Transnistria: ghiuleaua rusească de la glezna R. Moldova

Adrian Cioroianu

(1/3); (2/3)

Ce poate face România?

României i-au trebuit timp şi inspiraţie pentru a-şi contura o linie politică în raport cu R. Moldova. Şi, chiar dacă ea există (ceea ce cred), e greu de spus dacă ea întruneşte constant consensul tuturor factorilor de decizie de la Bucureşti. Dar care este linia de conduită vis à vis de Tiraspol? Dincolo de retorica scutului antirachetă Citește în continuare

2 iunie 2010 Posted by | Geopolitica, Intelo | , , , | Un comentariu

01/iun/2010 Rahan – eroul bidimensional ce străbătea lumea la pas (plus copilăria noastră)

Despre românizarea lui Rahan

(şi despre colegul său de clasă, Minitehnicus)

Adrian Cioroianu

            – se dedică dlui Dodo Niţă

Se spune* că în staţia din Filiaşi, în trenul Timişoara – Bucureşti, urcă într-o zi un ţăran oltean, mânat de ceva treburi pe la Craiova. Zi de vară, căldură… În compartimentul în care intră mai era doar un tânăr de culoare. Bună zâua – spune albul, iscoditor; bune zeua – răspunde tânărul negru. Până un’e mergi, taică? – întreabă ţăranul, curios din fire. La Bucureşti, tataie; eu sunt student acolo – răspunde tânărul amabil. Aha! – spuse ţăranul, şi într-un târziu continuă: cald, taică. Cu ceva mândrie în glas, studentul spuse Citește în continuare

1 iunie 2010 Posted by | caricaturi / comics, Intelo, povesti suprapuse | , , , , , , , | 4 comentarii

31/mai/2010 Transnistria – ghiuleaua rusească de la glezna Republicii Moldova (1/3)

Transnistria: ghiuleaua rusească de la glezna R. Moldova

Adrian Cioroianu *

Celor mai mulţi oameni de pe planetă denumirea generică de Pridnestrovskaia Moldavskaia Respublika nu le spune nimic.      Dar unora le spune totul: printre ei, Igor Smirnov – “preşedintele” autoproclamatei Republici Transnistrene Moldoveneşti (RTM)), periodic reales în acestă funcţie prin alegeri pe care aproape nimeni (cu excepţia votanţilor săi) nu le recunoaşte.

La Bucureşti, în ultima vreme, s-a vorbit mult Citește în continuare

31 mai 2010 Posted by | Geopolitica, Intelo | , , , , , , | 2 comentarii

31/mai/2010 Mai este doar o zi: de mâine, RAHAN în limba română (iarăşi)

… o veste bună pentru toţi bedefilii din România! Şi una care este cu totul compatibilă cu sitlogul nostru: dat fiind că RAHAN, în aventurile sale, a colindat mai toată lumea – din jungla amazoniană şi până la Polul Nord (ale vremii lui!). În felul lui, RAHAN a făcut geopolitică fără s-o ştie! Citește în continuare

31 mai 2010 Posted by | caricaturi / comics | , , , | Lasă un comentariu

29/mai/2010 Propaganda care contaminează, totuşi

Autorul despre a cărui carte se vorbeşte aici a decedat în urmă cu câţiva ani. Critica unui text al unui istoric profesionist decedat nu poate fi decât asumată riscului – anume, acela ca autorul să nu poată răspunde. Eugen Denize

Propaganda care contaminează

 Adrian Cioroianu despre:

Eugen Denize, Propaganda comunistă în România (1948 – 1953), Editura Cetatea de Scaun, Târgovişte, 2009, 280 pagini, preţ 18,2 RON

Meritorii şi de urmărit în continuare eforturile pe care, în ultima vreme, o harnică editură de provincie – precum această Cetatea de Scaun – le face pentru promovarea cărţii de istorie. Printre ultimele producţii, şi acest volum semnat Eugen Denize – istoric medievist, “migrat” în ultimul deceniu spre istoria contemporană şi autor, inter allia, al unei monografii dedicate Radioului naţional (Istoria Societăţii Române de Radiodifuziune, vol. I-III, 1998-2002). Iar acum, nimic mai binevenit decît încercarea de analiză a propagandei comuniste în primul “cincinal” deplin al stalinizării României – adică în primul lustru de după alungarea din ţară a regelui şi după anatemizarea partidelor democratice de către regimul comunist impus la noi de Stalin.

Pe baza unor surse edite, a presei epocii şi a unor piese din arhivele militare şi din arhivele Societăţii Române de Radio (dar, curios, volumul nu are o bibliografie la final!), autorul Citește în continuare

29 mai 2010 Posted by | Intelo, Istorie | , , | Lasă un comentariu

27/mai/2010 Povestiri din „Dilema veche”: Pe cine iubesc (în văzul lumii!) miresele din Chişinău?

Moldoveneşti (3)

Pe cine iubesc (în văzul lumii!) miresele din Chişinău?

 Adrian Cioroianu

            Şi nu mică mi-a fost mirarea, mai alaltăieri, cînd am văzut nu una, nu două, ci cel puţin patru pîlcuri de nuntaşi care, cu mireasa & ginerică în frunte, s-au adunat sub statuia lui Ştefan cel Mare din centrul Chişinăului pentru poza rituală. Dacă auzul nu mi-a jucat feste, unii gavareau pa ruski. Ce-l face pe un nuntaş rusofon să vină şi să-şi imortalizeze fericirea cu un domnitor medieval non-rus pe fundal? Nu pot decît presupune (probabil că lui Pierre Nora – istoricul francez ce a identificat “les lieux de mémoire” – Chişinăul de azi i s-ar fi părut tocmai bun de studiat). Voi reveni la statuie – dar mai întîi voi spune că pentru vizitatorul ce eram prima surpriză a fost rezonanţa sonoră de la nivelul străzii. Cineva venit de dincoace de Prut – şi care ştie cît efort identitar au investit intelectualii basarabeni românofoni, acum 20 de ani, în “recuperarea” limbii materne – va fi poate uimit de cît de prezentă e limba rusă în zumzetul diurn al oraşului. Citește în continuare

27 mai 2010 Posted by | Geopolitica, Intelo, Istorie, povesti suprapuse | , , , | 2 comentarii

27/mai/2010 Din istoria celui de-al II-lea război mondial: acum 69 de ani, scufundarea cuirasatului Bismarck (3/3)

Scufundarea cuirasatului Bismarck

 – 27 mai 1941 –

Adrian Cioroianu

(3/3)

Atacul decisiv a urmat în dimineaţa lui 27 mai 1941. Mai multe vase britanice – printre care cuirasatele HMS King George V, HMS Norfolk, HMS Rodney ş.a. – l-au urmărit îndeaproape, torpilându-l şi bombardându–l fără încetare. Chiar dacă blindajul rezista încă bine, din nefericire pentru Bismarck torpilele inamicului au atins cârma sa, practic distrugând-o. În aceste condiţii, fără cârmă şi cu viteza mult micşorată, cuirasatul Bismarck Citește în continuare

27 mai 2010 Posted by | Intelo, Istorie | , , , | 2 comentarii

26/mai/2010 Din istoria celui de-al II-lea război mondial: scufundarea cuirasatului Bismarck (2/3)

Scufundarea cuirasatului Bismarck

 – 27 mai 1941 –

Adrian Cioroianu

(2/3)

Loviturile submarinelor erau însoţite şi de cele ale unor cuirasate mai mici germane (corsarii de buzunar, cum îi alinta Hitler), precum Amiral Scheer, Scharnhorst, Gneisenau ş.a. În cursul anului 1940, flota britanică a pierdut 520 de nave, cu o capacitate totală de 2,4 milioane de tone. În anul următor, bilanţul se anunţa a fi şi mai dramatic: numai până în mai 1941, britanicii au pierdut 215 nave de linie şi de război, cu o capacitate de 1,2 milioane de tone. Până în acel moment, corsarii lui Hitler reuşiseră dă evite confruntarea cu forţe engleze superioare, atacând cu predilecţie convoaie mai izolate şi modest protejate; totuşi, la sfârşitul primăverii 1941, aceste vase de război germane au fost obligate să se întoarcă în porturile franceze Citește în continuare

26 mai 2010 Posted by | Intelo, Istorie | , , | Lasă un comentariu

25/mai/2010 Din istoria celui de-al II-lea război mondial: scufundarea cuirasatului Bismarck (1/3)

Scufundarea cuirasatului Bismarck

 – 27 mai 1941 –

Adrian Cioroianu

(1/3)

Cuirasatul Bismarck a fost unul dintre vasele de luptă cele mai celebre ale celui de-al doilea război mondial. Mândrie şi veritabilă “piesă de vitrină” a flotei de război a Germaniei hitleriste, Bismarck a fost destinat unei cariere pe cât de scurte, pe atât de spectaculoase. Punct de reper al bătăliei navale pentru supremaţia în Oceanul Atlantic, scufundarea cuirasatului a fost unul dintre cele mai spectaculoase şi dramatice episoade ale războiului. (click pe imagine pentru o rezoluţie mai bună)

Construcţia cuirasatului Bismarck a fost parte dintr-un plan mai amplu prezentat după mijlocul anilor ’30 cancelarului Adolf Hitler de către amiralul Erich Raeder, conducătorul flotei germane (temuta Kriegsmarine). Potrivit “Planului Z” Citește în continuare

25 mai 2010 Posted by | Geopolitica, Intelo, Istorie | , , , , , | 3 comentarii

22/mai/2010 Rusia, ca un Hamlet cu milioane de chipuri (3/3)

Rusia recentă, ca un Hamlet pe scenă

 Adrian Cioroianu

(1/3) – (2/3) – (3/3)

Pentru prima dată în istoria recentelor celebrări de 9 mai, în acest an prin Piaţa Roşie au defilat trupe din unele ţări ex-sovietice – inclusiv Republica Moldova, deşi e greu de spus care a fost rolul acesteia în înfrângerea lui Hitler! –, ca şi trupe invitate din Franţa, Marea Britanie, Polonia şi SUA. “Trădare! Ce să caute NATO în Piaţa Roşie?” – au strigat, ca un Laertes colectiv, partidele naţionaliste şi partidul comunist din Rusia. Şi, astfel, drama unui popor mare (dar care suferă că nu este şi mai mare) merge mai departe.

Recent, dintr-un sondaj operat ad hoc de Institutul sociologic rus Levada (şi citat de CNN) reieşea că majoritatea ruşilor îşi declară convingerea că Armata Roşie l-ar fi înfrânt pe Hitler, acum 65 de ani, şi fără ajutorul aliaţilor de-atunci. Orice discuţie suplimentară e inutilă: în istoria contrafactuală, totul este posibil şi nu poţi dovedi deplin nici o ipoteză anume şi nici contrariul ei. Dar această certitudine declarativă de astăzi nu vorbeşte despre armata lui Stalin de atunci, ci despre temerile Rusiei de azi. În imaginarul popoarelor (şi ruşii nu fac excepţie), cu cât prezentul este mai nesatisfăcător cu atât trecutul este nimbat cu mai mult aur. Probabil că fastul sponsorizat de stat al fiecărui 9 mai este revanşa implicită pentru toate neajunsurile din celelalte zile ale anului.

22 mai 2010 Posted by | Geopolitica, Intelo, Istorie | , , , , | Lasă un comentariu

20/mai/2010 Povestiri din “Dilema veche”: La Chişinău, o stăpână peste bucate

Moldoveneşti (2)

La Chişinău, o autentică stăpînă peste bucate!

Adrian Cioroianu

Ce legătură are protecţia consumatorului cu geopolitica? – s-ar putea întreba cineva, de bună credinţă. Respectivul ar face bine să urmărească, relaxat, susurul rubiniu al vinului din Republica Moldova. Despre ce-i vorba: pe termen mediu, acest stat – în vederea realei sale suveranităţi faţă de Rusia – trebuie să-şi limiteze dependenţa faţă de Moscova în privinţa cîtorva indicatori: cum ar fi exportul de vin şi importul de gaze naturale. Cît despre gaze, nu-s multe de spus: firma rusească Gazprom – noua armă a Moscovei, cum spuneau ziariştii Paniuşkin & Zîgar, într-o carte apărută şi la noi în 2008, dar trecută mai că neobservată – este deocamdată stăpînă pe situaţie, din moment ce sursele alternative ale R. Moldova sînt, la ora la care vorbim, doar ipotetice.

Spre deosebire de gaze, care-s deficitare, vin se face în abundenţă în cramele Citește în continuare

20 mai 2010 Posted by | Geopolitica, Intelo, povesti suprapuse | , , , , | Un comentariu

20/mai/2010 Dezbatere „Foreign Policy România” la Craiova

… joi, 20 mai a.c., ora 12.00, în sala Primăriei din Craiova, Asociaţia Euro-Agora din Craiova şi revista Foreign Policy – România lansează nou apărutul număr 16 (mai-iunie a.c.) al revistei şi totodată propune dezbaterea:

Spre o lume a vârstnicilor. Suntem pregătiţi?

Moderator: Ovidiu Nahoi – redactor şef FP-R.

Participă: prof. univ. dr. Cezar Avram, prof. univ. dr. Sorin Liviu Damean, arhitect Horaţiu Buzatu, prof. univ. dr. Adrian Cioroianu

– aici, detalii şi afişul dezbaterii: Foreign Policy Craiova 20 mai 2010

19 mai 2010 Posted by | avanpremieră, Geopolitica, Intelo | , , , , , | Lasă un comentariu

18/mai/2010 Rusia, ca un Hamlet cu milioane de chipuri (2/3)

Rusia recentă, ca un Hamlet pe scenă

 Adrian Cioroianu

(2/3)

Pentru cei mai mulţi dintre ruşi, acest paricid are şi un autor, concret. Rolul hamletian al lui Claudius – fratele ucigaş – este atribuit, în drama noastră, unui personaj pe care întreaga Europă de Est îl venerează încă, dar care nu este nici măcar stimat plenar la el acasă: Mihail Gorbaciov. Cine vrea să înţeleagă ceva din tensiunile Citește în continuare

18 mai 2010 Posted by | Geopolitica, Intelo, Istorie | , , , | Un comentariu

17/mai/2010 Rusia, ca un Hamlet cu milioane de chipuri (1/3)

Rusia recentă, ca un Hamlet pe scenă

 Adrian Cioroianu

(1/3)

Duminică, 9 mai a.c., 10.500 de soldaţi – ruşi, dar şi invitaţi din alte state – au trecut în marş săltat şi cadenţat prin Piaţa Roşie din Moscova, în cea mai mare paradă din ultimele decenii dedicată înfrângerii nazismului. La tribună, privind cu satisfacţie, se aflau preşedintele Medvedev şi premierul Putin; alături, invitaţii lor – printre care cancelarul german Merkel, preşedintele chinez Hu Jintao ş.a. În urma soldaţilor, au trecut mostre ale tehnologiei militare ruse de ultimă oră – inclusiv rachetele intercontinentale Iskander-M şi Topol-M –, iar 120 de avioane de luptă au brăzdat, la intervale regulate, cerul de de-asupra pieţei. Pe străzile unui oraş recucerit de mândria naţională, parada a fost urmărită de sute de mii de cetăţeni, iar alte zeci de milioane şi-au trăit orgoliul în faţa micilor ecrane, prin ediţii speciale ale posturilor TV. Preşedintele american Obama a transmis şi el un mesaj poporului rus, prin intermediul televiziunii de stat locale.

( G E O P O L I T I K O N   a mai publicat: Imagini de la parada de 9 mai (a.c.) din Piaţa Roşie, Moscova )

În fiecare an, ziua de 9 mai – adică “ziua victoriei” – vine peste Rusia cu o încărcătură dramatică particulară. Citește în continuare

17 mai 2010 Posted by | Geopolitica, Intelo | , , | Un comentariu

16/mai/2010 Moştenirea politică a lui Lech Kaczynski; azi, concert de Ziua naţională a Poloniei la Ateneul Român

 

Duminică, 16 mai 2010, orele 19.00, Ateneul RomânConcert extraordinar prilejuit de Ziua Naţională – Ziua Constituţiei Republicii Polone ● Participă membri ai Orchestrei simfonice şi Corului Filarmonicii George Enescu ● Concertul este realizat de Ambasada Poloniei şi Institutul Polonez, în colaborare cu Filarmonica „George Enescu”

 

Europa de Est, după Kaczynski

Adrian Cioroianu

 Dintr-un anumit punct de vedere, dispariţia lui Lech Kaczynski ar putea fi mai importantă pentru Europa decât pentru Polonia. Mai ales pentru Europa de Est – acel spaţiu în care preocuparea faţă de evoluţia Rusiei în ultimul deceniu a fost una dintre coordonatele importante ale politicii externe. Astfel de state de la frontiera răsăriteană a Uniunii Europene şi a NATO (precum Polonia, România sau Ţările Baltice) resimţeau mai acut revirimentul Rusiei şi eforturile Moscovei în vederea reconfigurării sferei sale de influenţă (ceea ce Rusia numeşte “vecinătatea apropiată”). În raport cu aceste acţiuni ale Rusiei – şi cu evoluţiile din Ucraina, Georgia, Belarus etc. –, vocea lui Lech Kaczynski era una care conta, chiar şi atunci (sau mai ales atunci) când fermitatea sa de esenţă conservatoare era deranjantă pentru unii dintre liderii actuali din UE.

Atât NATO cât şi (majoritar) Uniunea Europeană par a fi ales: în relaţiile cu state precum Rusia, China, state ale Asiei Centrale ş.a., Occidentul generic dă semnale că Citește în continuare

16 mai 2010 Posted by | Geopolitica, Intelo | , , , , | Lasă un comentariu

15/mai/2010 Un text despre Turcia al prof. Adrian Cioroianu (din Foreign Policy România) preluat de “presseurop.eu”

European of the week

Ahmet Davutoglu, between two worlds

14 mai a.c. | presseurop.eu | Adrian Cioroianu (Adevărul, Bucharest)

Can Turkey reconcile its European orientation with an ambition to play a more active role in the Muslim world? The answer to this question will be largely determined by one man: Turkey’s current Minister for Foreign Affairs, an increasingly influential neo-Ottoman academic. (foto: AFP)

One year ago, against a backdrop of falling public support for Turkish inclusion in the European union, 50-year-old Ahmet Davutoglu, a noted academic, diplomat and foreign affairs adviser to Prime Minister Tayyip Recep Erdogan took over as Turkey’s Minister for Foreign Affairs.

His rise to power had been facilitated by one of his books, Stratejik Derinlik (Strategic depth, 2001), which had a considerable impact in Turkish academic and political circles. In it Davutoglu presented a foreign policy analysis founded on a respect for his country’s imperial past, which he maintains should not be viewed as a burden, but on the contrary, utilised to develop Turkey’s regional and global importance.

Euro-optimism replaced by pragmatism

In proposing a geopolitical construct which he termed „self-confidence as a nation” — while his critics dubbed it neo-Ottomanism — Davutoglu’s goal was to define a strategy to counter what he saw as the decline of his country in the 20th century. Citește în continuare

15 mai 2010 Posted by | Geopolitica, Intelo, Istorie | , , , , | Lasă un comentariu

15/mai/2010 „Rusia şi Ucraina îşi finisează calul troian transnistrean” – cotidianul.ro

Rusia şi Ucraina îşi finisează calul troian transnistrean

Razvan Ciubotaru

cotidianul.ro, 13 mai a.c.

După patru ani de embargou economic, preşedinţii rus şi ucrainean se pregătesc să anunţe ridicarea blocadei economice impuse Transnistriei şi să reconfirme menţinerea trupelor ruse în stânga Nistrului. Presa rusă vorbeşte de o reactivare a planului de federalizare a Republicii Moldova în preajma campaniei pentru alegerile anticipate.

Preşedintele ucrainian Viktor Ianukovici

Moscova şi noul regim prorus de la Kiev urmează să anunţe, săptămâna viitoare, ridicarea blocadei economice impuse Transnistriei, scrie “Nezavisimaia Gazeta”, citată de Ştirea Zilei. Potrivit unor surse din diplomaţia rusă Citește în continuare

15 mai 2010 Posted by | Geopolitica, Intelo | , , , , , , , | Lasă un comentariu

14/mai/2010 De la legionarism, prin comunism, spre liberalismul suedez – memoriile Anei Maria Narti (5/5)

Despre lumea de azi şi despre România care a fost odată

– atunci când Trecutul bunicilor şi părinţilor noştri devine pentru noi o ţară străină (şi uneori dragă) –

 Adrian Cioroianu

 (prefaţă la volumul recent apărut Fiare, îngeri şi martiri. Însemnări despre seducţia totalitară, de Ana Maria Narti, Fundaţia culturală “Camil Petrescu” & Revista “Teatrul azi” & Editura Cheiron, Bucureşti, 2010)

(5/5)

Ana Maria Narti se întâlneşte simbolic, într-un punct al biografiei sale, cu foarte mulţi comunişti occidentali din generaţia sa (sau mai vârstnici): anume în faptul că despărţirea de comunism se petrece atunci când şenilele tancurilor sovietice ajung în centrul Pragăi, pentru distrugerea în faşă a „comunismului cu faţă umană” căutat de Dubcek de-a lungul „primăverii” lui 1968. Spune autoarea: [atunci] „Am pierdut toate punctele de sprijin. Dezamăgirea e absolută, confuzia atot cuprinzătoare, sentimentul rătăcirii fără graniţă. Şi mai puternică e ruşinea„.

Dezamăgirea este dureroasă, ca trezirea dintr-un vis frumos. Şi, pentru ca toate acestea să aibă un final sugestiv, e de reţinut că una dintre ultimele cronici pe care autoarea le mai scrie în ţară avea să fie una la filmul Reconstituirea, al lui Lucian Pintilie. I se cere ca, din articolul său, să înlocuiască, de câte ori apare, cuvântul „realitate„. Îl înlocuieşte cu „existenţă„, textul trece de cenzură şi vede tiparul. Citește în continuare

14 mai 2010 Posted by | Bibliografii, Intelo, Istorie | , , , , , | Lasă un comentariu

13/mai/2010 Povestiri din „Dilema veche”: Nevroze de paradă, de la Chişinău la Moscova

Moldoveneşti (1)

Nevroze de paradă, de la Chişinău la Moscova

Adrian Cioroianu

Nu prea sînt pet-uri pe marginea drumului! – asta poate fi prima constatare, dragă cititorule, în momentul în care la Albiţa (pe firul drumului ce vine dinspre Huşiul vasluian) ai trecut graniţa în Republica Moldova. O făcui şi eu, mai alaltăieri, într-o maşină cu tineri istorici – plus britanicul Denis Deletant, mai june decît toţi – ce mergeau la o conferinţă, la Chişinău. Ofiţerii de la vama moldavă, foarte amabili. Pe lîngă ei, şi două tinere domnişoare ofiţerese în devenire (probabil făceau un fel de practică), în uniformă regulamentară, deloc blonde şi cu un aer categoric mai românesc decît presupusa rusoaică cu ochi de gheaţă verde din videoclipul Nikita al lui Elton John. Nu-ţi vine să crezi că aproape aceeaşi grăniceri – sau alţi colegi de-ai lor – erau acum vreun an foarte duri cu maşinile venite dinspre România. Aşa se scrie istoria: zîmbete, grimase, unde azi e zidul Berlinului mîine e pod de flori – sau invers. Pentru cei sensibili la detalii, unul sare în ochi: imensa şapcă din uniforma ofiţerilor bărbaţi, mare cît o tavă de pizza, după model rusesc. Verde sau albastră, cu fireturi diverse, aveţi toate şansele s-o vedeţi relativ des pe străzile capitalei moldave.

Paradoxal sau nu, şoseaua de pe teritoriul R. Moldova este ceva mai bună decît şoseaua de pe teritoriul românesc al Uniunii Europene! Citește în continuare

13 mai 2010 Posted by | Geopolitica, Intelo, povesti suprapuse | , | 3 comentarii

11/mai/2010 Azi, lansare de carte şi spectacol de teatru

Lansare-eveniment

Marți, 11 mai, ora 18.00, la Teatrul ACT, vor fi lansate primele două cărți din noua serie editorială propusă de Fundația Culturală „Camil Petrescu” sub titlul Eu, tu, el… și Istoria:

– Fiare, îngeri şi martiri. Însemnări despre seducţia totalitară de Ana Maria Narti,

prefaţă de Adrian Cioroianu, postfaţă de Ileana Popovici.

Participă: Ana Maria Narti, Adrian Cioroianu şi Florica Ichim. Prezintă criticul literar Dan C. Mihăilescu. Actrița Coca Bloos va citit fragmente din volum.

– Chișinău, 7 aprilie. Teatru-document (Piese de Irina Nechit, Mihai Fusu, Dumitru Crudu și Constantin Cheianu), ediție îngrijită de Andreea Dumitru, cuvânt înainte de Doina Jela, prefaţă de Vitalie Ciobanu.

Participă: Doina Jela, Mihai Fusu, Andreea Dumitru. Prezintă profesorul Sorin Alexandrescu.

Lansarea volumelor este urmată de spectacolul Podozritel’noe iebalo sau Am ce am eu cu poliţiştii…, monodramă cu Alexandru Pleșca, text și regie: Mihai Fusu. O producție Teatrul Municipal al unui Actor din ChișinăuAtelier teatral Foosbook

Intrarea publicului este liberă, în limita locurilor disponibile.

10 mai 2010 Posted by | arta, avanpremieră, Intelo | , , | Lasă un comentariu

06/mai/2010 Memento: la 20 de ani de la începutul Pieţei Universităţii – 1990

După 20 de ani – singurul supravieţuitor al Golaniadei

 Adrian Cioroianu

Nu mulţi dintre noi îşi mai aduc aminte cum a început totul, acum 20 de ani: de la un miting al partidului numit PNŢCD, în acel moment far al opoziţiei române, care avea doi lideri de calibru – legendarul Corneliu Coposu şi prea des trecutul cu vederea Ion Raţiu (cred, unul dintre puţinii oameni realmente normali în România acelei vremi!). Dar nici măcar aceşti doi capi ai aceluiaşi partid Citește în continuare

6 mai 2010 Posted by | Intelo, Istorie, povesti suprapuse | , , , , , | Lasă un comentariu

05/mai/2010 Nu pierdeţi mâine, în „Dilema veche” nr. 325 – despre parada de la Moscova şi „starea drumurilor” (& direcţia lor!) din Republica Moldova

… un nou text din seria „poveştilor suprapuse” semnate de Adrian Cioroianu.

5 mai 2010 Posted by | avanpremieră, Geopolitica, Intelo | , | Lasă un comentariu

04/mai/2010 De la legionarism, prin comunism, spre liberalismul suedez – memoriile Anei Maria Narti (3/5)

Despre lumea de azi şi despre România care a fost odată

– atunci când Trecutul bunicilor şi părinţilor noştri devine pentru noi o ţară străină (şi uneori dragă) –

 Adrian Cioroianu

 (prefaţă la volumul recent apărut Fiare, îngeri şi martiri. Însemnări despre seducţia totalitară, de Ana Maria Narti, Fundaţia culturală “Camil Petrescu” & Revista “Teatrul azi” & Editura Cheiron, Bucureşti, 2010)

(3/5)

Seducţia totalitară

Miza cărţii nu este această nostalgie după acea Românie a copilăriei, care avea să dispară abrupt, ân vara anului 1940 – după care urma să înceapă un declin în trepte, cu dramatice coborâşuri şi amăgitoare urcuşuri, care avea să dureze 50 de ani.

Amintirile Anei Maria Narti trimit direct spre cele două experienţe totalitare pe care România le-a cunoscut în secolul al XX-lea: mai întâi legionarismul (de scurtă durată, cu ţeluri naţionalist-măreţe şi cu consecinţe criminale de-a dreptul), iar apoi comunismul Citește în continuare

4 mai 2010 Posted by | Bibliografii, Intelo, Istorie | , , , , | Lasă un comentariu

03/mai/2010 Cu Matrioşka, la “rădăcina” Rusiei postsovietice (3/3)

Viteză şi memorie: Rusia postsovietică

Iulia Deleanu despre

Adrian Cioroianu, Geopolitica Matrioşkăi. Rusia postsovietică în noua ordine mondială, Editura Curtea Veche, Bucureşti, 2009, 390 p.

(3/3)

text publicat în Observator cultural, 05 martie a.c.

Degringoladă şi contraofensivă
Era reîntoarcerea la capitalism soluţia salvatoare? Pe ruinele unui fals comunism, nu se putea clădi decît un capitalism strîmb. Chiar şi în formele sale cele mai bine articulate, capitalismul era departe de a fi aplaudat de cineva ca Soljeniţîn, care a trăit ca privilegiat în S.U.A. unui moment de boom economic.  Reîntors în Rusia (1994), el caracteriza America drept un „mare bazar“ şi vorbea despre  „mercantilismul“ occidental. Nu-i plăceau formele pe care le îmbrăca  libertatea în Rusia, nici locul pe care-l ocupa, după capitularea lui Gorbaciov, în lume. „Falsele valori sovietice sînt înlocuite cu nonvalorile occidentale“, opina Zinoviev, alt scriitor disident, expulzat în 1978. Citește în continuare

3 mai 2010 Posted by | Geopolitica, Intelo, Istorie | , , , , | Lasă un comentariu

01/mai/2010 De la legionarism, prin comunism, spre liberalismul suedez – memoriile Anei Maria Narti (2/5)

Despre lumea de azi şi despre România care a fost odată

– atunci când Trecutul bunicilor şi părinţilor noştri devine pentru noi o ţară străină (şi uneori dragă) –

 Adrian Cioroianu

 (prefaţă la volumul recent apărut Fiare, îngeri şi martiri. Însemnări despre seducţia totalitară, de Ana Maria Narti, Fundaţia culturală “Camil Petrescu” & Revista “Teatrul azi” & Editura Cheiron, Bucureşti, 2010)

(2/5)

Totul începe de la o fotografie – şi de la adolescenţii de azi

Pentru astfel de introspecţii, de cele mai multe ori este nevoie de un impuls exterior, aparent aleatoriu. În cazul Anei Maria Narti, totul începe cu o fotografie a bunicilor materni – ruşi albi, din „nişa socială” pe care comunismul de tip leninist încearcă să o lichideze – şi cu un prieten al fiului, un adolescent suedez ce face o anume remarcă privind la acestă poză înrămată de pe pian. Povestea pleacă de aici, prin recunoaşterea unui adevăr simplu: judecate după normele noastre de azi, ale societăţii democrat-liberale moderne, multe dintre concepţiile bunicilor (bunăoară, un antisemitism latent Citește în continuare

1 mai 2010 Posted by | Bibliografii, Geopolitica, Intelo, Istorie | , , , , | Lasă un comentariu

30/apr/2010 O carte despre teoria (şi practica politică a) „moldovenismului”

Pe cînd Cominternul făurea o limbă şi un popor

 Adrian Cioroianu despre:

Gheorghe E. Cojocaru, Cominternul şi originile “moldovenismului”. Studiu şi documente, Ed. Civitas, Chişinău, 2009, 500 p., preţ neprecizat

Unele cărţi apărute la Chişinău au o greutate aparte – inclusiv la modul propriu: sînt legate straşnic, copertate temeinic, tipărite pe hîrtie de calitate. Paginile nu fug din cotor, cleiul nu-ţi crapă în mîini. Iată ce numesc respect faţă de carte şi faţă de cititori. Cărţile sînt, mai ales, tot mai disponibile pe o piaţă românească (re)atrofiată. Sînt edituri de peste Prut (vezi Cartier) care se mişcă în peisajul nostru mai bine decît multe edituri bucureştene.

Dincolo de forma fericită, conţinutul este deseori spectaculos – în sensul bun al termenului. Cartea lui Gh. E. Cojocaru – bine închegată, la propriu şi la figurat –, apărută în noiembrie ’09, e o probă: ea analizează Citește în continuare

30 aprilie 2010 Posted by | Bibliografii, Geopolitica, Intelo, Istorie | , , , , , , | Lasă un comentariu

29/apr/2010 Românii şi polonii, de la Sobieski la Kaczynski

Românii şi polonii, de la Sobieski la Kaczynski

 Adrian Cioroianu

Impresionantă solidaritatea de care mulţi români au dat dovadă după tragicul accident de la Smolensk şi moartea preşedintelui Kaczynski ş.cl. Să ne înţelegem: nu solidaritate între noi, românii, ci mai curînd solidaritatea fiecăruia dintre noi cu greu şi des încercatul popor polonez vecin şi prieten – şi chiar şi frate, după unele opinii exprimate recent.

Totul a început firesc, în aceste condiţii dramatice: flori şi lumînări la gardul ambasadei, semnături în cartea de condoleanţe etc. După care solidaritatea noastră a căpătat disproporţii bizare: fiecare televiziune a luat la disecat misterele accidentului (unii comentatori îmbrăţişînd deschis două-trei teorii ale conspiraţiei simultan, toate dintre ele arătînd spre ruşi), unii dintre concetăţeni Citește în continuare

29 aprilie 2010 Posted by | Intelo, Istorie, povesti suprapuse | , , , , , , | Lasă un comentariu

28/apr/2010 Scandalul din Parlamentul Ucrainei – şi consecinţele pentru România, R. Moldova, Marea Neagră

Scandal în Parlamentul Ucrainei –

şi consecinţele pentru România, R. Moldova şi Marea Neagră

EURAST Center – Adrian Cioroianu

Incidentele recente din plenul legislativului de la Kiev au făcut deliciul televiziunilor: în momentul în care se vota recentul acord ruso-ucrainian privind prelungirea contractului pentru staţionarea bazei navale ruseşti din Sevastopol-Crimeea (la Marea Neagră), preşedintele Radei Supreme, Volodimir Litvin, a fost atacat cu ouă – şi apărat cu umbrelele! Ulterior au fost aruncate în incintă şi mai multe fumigene, ceea ce a condus la un haos generalizat. (foto: Reuters)

Dincolo de exotismul incidentului, contextul este foarte serios. Este puţin probabil ca asemenea forme de protest să anuleze noua (re)aliniere a Ucrainei la comandamentele geostrategice ale Rusiei.

Contractul pentru baza de la Sevastopol a fost semnat între Rusia şi Ucraina încă din epoca Elţîn şi expira, teoretic, în anul 2017. În ultimii ani, ex-preşedintele ucrainian Iuşcenko a dat multiple semnale că un eventual leadership portocaliu la Kiev ar fi preferat ca acest contract să nu mai fie prelungit. Dar victoria recentă a lui Viktor Ianukovici a schimbat datele problemei. Contractul a fost prelungit cu alţi 25 de ani – până în 2042.

România este direct interesată de acest acord din cel puţin trei motive: Citește în continuare

28 aprilie 2010 Posted by | Geopolitica, Intelo | , , , , , , | 2 comentarii

28/apr/2010 De la legionarism, prin comunism, spre liberalismul suedez – memoriile Anei Maria Narti (1/5)

Despre lumea de azi şi despre România care a fost odată

– atunci când Trecutul bunicilor şi părinţilor noştri devine pentru noi o ţară străină (şi uneori dragă) –

 Adrian Cioroianu

 (prefaţă la volumul recent apărut Fiare, îngeri şi martiri. Însemnări despre seducţia totalitară, de Ana Maria Narti, Fundaţia culturală „Camil Petrescu” & Revista „Teatrul azi” & Editura Cheiron, Bucureşti, 2010)

(1/5)

Ce poate fi mai problematic, pentru nepoţii care suntem noi toţi, decât a judeca orientarea politică a bunicilor noştri? Mai ales, aceasta, într-o Europă de Est în care politica  a avut propriile sale volte, surprize sau condiţionări forţate, care nu au depins ca atare numai de oamenii politici ai fostelor generaţii? Mai ales, aceasta, atunci când proprii noştri copii ne cer lămuriri şi detalii – cum este cazul în cartea ce se deschide aici? Sau altă întrebare: ce poate fi mai dureros decât a judeca erorile politice ale propriilor noştri părinţi – prizonieri, ei înşişi, ai unor epoci în care (nu pentru prima oară în zona noastră istorică!) vremurile l-au stăpânit pe om, şi nu invers? Şi, în fine, ce poate fi mai problematic decât a fi puşi în situaţia de a explica propriilor noştri copii propriile noastre fantasme politice din trecut?

Ana Maria Narti (foto: BBC)

Sub semnul acestor interogaţii intime, alimentând această dezbatere, cartea ce urmează Citește în continuare

28 aprilie 2010 Posted by | Bibliografii, First chapter, Intelo, Istorie | , | Lasă un comentariu

26/apr/2010 Cu Matrioşka, la “rădăcina” Rusiei postsovietice (2/3)

Viteză şi memorie: Rusia postsovietică

Iulia Deleanu despre

Adrian Cioroianu, Geopolitica Matrioşkăi. Rusia postsovietică în noua ordine mondială, Editura Curtea Veche, Bucureşti, 2009, 390 p.

(2/3)

text publicat în Observator cultural, 05 martie a.c.

Anul Germaniei
A nu-ţi subestima adversarul este o regulă simplă de viaţă, ignorată de liderul de la Kremlin şi echipa lui; greşeală elementară care a costat prăbuşirea U.R.S.S., a  „lagărului socialist“, a schimbat rapid faţa Europei şi a lumii. În timp ce în U.R.S.S. se instaura confuzia şi, inerent, haosul, la Strasbourg se săvîrşea proiectul „casei europene comune“, proiect care începe să fie pus în practică din august 1989, cînd „turişti“ din R.D.G. trec clandestin graniţa maghiaro-austriacă. Unde era „vigilenţa“ grănicerilor maghiari? – întrebare retorică. Gorbaciov lucra pentru extinderea politicii sale (glasnost, perestroika) în tot „lagărul socialist“, neînţelegînd că trenul era pierdut, chiar dacă, în octombrie al aceluiaşi an, Honecker era înlocuit cu Egon Krenz, simpatizant al ideilor gorbacioviste; chiar dacă face publică renunţarea la doctrina Brejnev, a  „suveranităţii limitate“, cu doctrina, numită în glumă, Sinatra, după şlagărul I do it my way, rezumată în fraza: „U.R.S.S. nu are nici un drept, nici moral, nici politic, de a se amesteca în evoluţiile ţărilor din Europa de Est“. Răspunsul? R.D.G. deschide graniţa cu R.F.G.; la scurt timp, se oficializează căderea Zidului Berlinului; se fac pregătiri pentru aderarea Germaniei la N.A.T.O.
 
Întrunirea la Huston, în 1990, a Grupului G7 decide Citește în continuare

26 aprilie 2010 Posted by | Bibliografii, Geopolitica, Intelo, Istorie | , , , | Lasă un comentariu

26/apr/2010 A apărut numărul 4 (80), pe aprilie a.c., al revistei „Scrisul românesc”

aici, sumarul integral în format pdf. – scrisul romanesc – 4-2010 – 80

Din sumar, texte semnate de Florea Firan, Adrian Cioroianu, Irina Mavrodin, Ioan Lascu, Dumitru Radu Popa, Carmen Firan ş.a.

Craiova veche – pictură de George Vlăescu

26 aprilie 2010 Posted by | arta, avanpremieră | , , | Lasă un comentariu

25/apr/2010 Este bine sau nu ca Republica Moldova să participe cu soldaţi la parada de 9 mai de la Moscova?

Dilema moldavă: să participe sau nu soldaţi ai R.M. la parada de 9 mai de la Moscova?

Adrian Cioroianu

Lucrurile se limpezesc. Rusia şi Ucraina au căzut de acord: prezenţa flotei ruse în Marea Neagră prin baza din Crimeea se va prelungi şi dincolo de 2017 (anul în care, teoretic, expira contractul dintre cele două state încheiat pe vremea lui Boris Elţîn). Poate ar fi bine ca la Chişinău să se discute mai serios ce înseamnă acest lucru – pentru R. Moldova, pentru secesioniştii transnistreni, pentru relaţia dintre Chişinău şi Bruxelles (şi, implicit, ChişinăuBucureşti).

Aflat eu însumi la Chişinău ca invitat la un congres de istorie, vineri seara (23 aprilie a.c.) am fost invitat într-o emisiune a proaspătului post de televiziune Publika Tv (care, la nivel de studiouri cel puţin, arată excelent, iar redactorii pe care i-am întîlnit acolo par animaţi de acel lăudabil entuziasm propriu tuturor începuturilor). Tema dezbaterii era: dacă e bine sau nu ca R. Moldova să participe la parada de 9 mai ce va fi organizată la Moscova. Alături de mine, participanţi la dezbatere mai erau doi oameni politici locali (Boris Vieru – PL şi Victor Corman – PD), un consilier al primului-ministru al R.M. (Nicu Popescu) şi cei doi moderatori ai emisiunii. Nu era cazul acolo ca eu să-i arbitrez sau să-mi arăt preferinţa pentru opiniile unuia sau altuia. Dar ce pot să spun acum este că vederile dlui Vieru au fost mai apropiate de ale mele.

Mă tem însă că nu toţi cei care lucrează pentru Publika TV au o bună stăpînire a meseriei lor – sau a limbii române (pe care am vorbit-o şi eu, precum toţi cei din studio). Ca dovadă, o ştire dată în cursul dimineţii de ieri, 24 aprilie a.c., cu titlul Cioroianu: „Republica Moldova va avea de pierdut dacă nu va participa la parada de la Moscova”. În fraza mea spusă, era o simplă constatare. Dar pentru cineva care nu a urmărit emisiunea, acest titlu s-ar putea traduce printr-un „sfat” pe care eu l-aş fi dat ca R. Moldova să trimită soldaţi la acea paradă!

Nimic mai fals. Şi iată cum stau lucrurile:

i) În primul rînd, nu aveam calitatea de a da astfel de „sfaturi” celor care, acum, la Chişinău, trebuie să decidă ce este bine şi ce este mai puţin bine pentru statul lor. De la bun început am făcut precizarea că opiniile mele sînt ale unui profesor de istorie invitat la un congres în domeniu la Chişinău – şi nu ale unui reprezentant al statului român sau al vreunei instituţii guvernamentale româneşti.

ii) Cum probabil cei care mi-au citit textele din ultimii ani referitoare la Rusia vor înţelege (fie cartea Geopolitica Matrioşkăi, fie alte texte care au apărut  în media diverse sau pe G E O P O L I T I K O N ), opinia mea este că recenta invitaţie din partea Rusiei adresată unor state ex-sovietice de a participa la parada de 9 mai poate fi interpretată în cel puţin două feluri: a) fie ca o ipotetică încercare de „reconciliere”, fie b) ca o demonstraţie de soft power, care să arate că influenţa Rusiei în „vecinătatea sa apropiată” este mare şi în creştere.

iii) Mi-aş dori prima variantă de mai sus, dar mă tem că cea corectă este cea de-a doua. Aceasta este ideea pe care am sugerat-o în acea emisiune – chiar dacă unii redactori de ştiri de la Publika TV nu au înţeles-o. Pentru aceştia şi pentru cei interesaţi de problemă fac aceste precizări.

iv) În opinia mea, ziua de 9 mai poate fi văzută ca zi a victoriei împotriva lui Hitler de către unii (cetăţenii lumii occidentale, de exemplu), iar de către alţii ca fiind ziua în care a început o altă ocupaţie a ţării lor. Cetăţenii R. Moldova actuale (sau cel puţin unii dintre ei, majoritari cred) sînt printre cei din urmă. Acest lucru este de înţeles. Nu-i poţi cere unui om în vîrstă din actuala R.M. să se bucure că în 1945 a scăpat de Hitler şi că a intrat pe mîna lui Stalin. Moscova ar trebui să înţeleagă această stare de spirit. În atari condiţii, actuala R. Moldova, prin majoritatea cetăţenilor ei, s-a aflat în 1945 printre învingători sau printre învinşi? Şi de aici întrebarea: în ce calitate ar defila soldaţii R. Moldova la parada de peste două săptămîni? Ca urmaşi ai unor aliaţi? Sau ca urmaşi ai unora ocupaţi atunci de către Armata Roşie?

v) Aşadar: desigur, este rolul oamenilor politici de la Chişinău să decidă cum este mai bine pentru statul lor. Personal, cred că varianta optimă ar fi fost ca R. Moldova să fie reprezentată la Moscova doar la nivel politic (printr-o delegaţie politică – aceasta era ideea preşedintelui interimar Ghimpu). Dacă R. Moldova nu va răspunde invitaţiei de a participa la paradă, nu am nici o îndoială că Moscova va găsi, într-un fel sau altul, o manieră usturătoare de a-şi exprima frustrarea (prin preţul la gaze sau prin mai ştiu ce metale ce se vor „găsi” iarăşi în vinul moldovenesc etc.). Este ceea ce am şi spus în emisiune. După cum am mai spus că, în varianta în care R. Moldova, totuşi, va participa cu soldaţi (aşa cum stătea situaţia în seara de 23 aprilie a.c.), atunci ar fi fost bine ca să se fi negociat strîns şi să se fi obţinut ceva în schimb, în beneficiul său.

În fine, mai precizez că, personal, nu consider că „moldovenii” reprezintă un popor. Ei, deocamdată, sînt cetăţeni ai unei republici mici, dar cu un rol mare în geopolitica zonei noastre. Şi tocmai de aici rezultă o responsabilitate suplimentară pentru cei ce conduc la Chişinău (în direcţia Vest, să sperăm) şi pentru solidaritatea pe care ar fi bine să o păstreze între ei – în faţa unui adversar comun, cu mult mai atent la Moscova decît la Bruxelles.

25 aprilie 2010 Posted by | Geopolitica, Intelo | , , , , | 7 comentarii

24/apr/2010 Rusia şi terorismul cecen: pumnul sau palma? (2/2)

Pumnul sau palma? Rusia şi terorismul cecen

Adrian Cioroianu

(2/2)

Atentatele din 29 martie recent, vor avea, la rândul lor, multiple consecinţe. Iată câteva dintre cele posibile: i) nu există, practic, nici un motiv pentru ca forţele de contra-reacţie ruse (aflate sub comanda efectivă a premierului Putin) să nu riposteze cu o duritate sporită. Pumnul înarmat va prevala, şi nu palma întinsă. În dosarul cecen, Putin (mai ales) îşi joacă propria sa credibilitate[1] – tocmai pentru că el şi-a asumat, încă din 1999, “războiul împotriva terorii” în varianta sa rusească.

Apoi, ii) rămâne de văzut cum Citește în continuare

24 aprilie 2010 Posted by | Geopolitica | , , | Lasă un comentariu

22/apr/2010 PS 446: De la zeiţele Greciei la sinucigaşele Ceceniei

Un măr, un glonţ şi-un kil de heroină

 Adrian Cioroianu

Presimt: păli-vor de ruşine industriile, rugini-vor băncile, prăbuşi-se-vor pieţele imobiliare: pentru că tot războiul rămîne cea mai profitabilă investiţie! Din acest punct de vedere, istoria pare a merge în cerc – după cum se va vedea mai jos.

Unde bat? Ei bine, la capătul acestor rînduri vom vedea, uimiţi, cît au costat recentele atentate cu bombă din metroul moscovit. Cît de puţin, adică. Aproape la îndemîna oricărui om cu oarece largheţe la buzunar. Dar asta nu e tot. Povestea este de mult, de demult, începută.

Pentru că, mai întîi şi mai întîi, în istoria războaielor a fost – se spune – un măr. Nu mă refer aici la mărul lui Adam – şi nici la milenara cherelă dintre bărbat şi femeie, pe care doar poate dl C.T. Popescu ar putea-o descrie veridic. Mă refer la alt măr: unul aruncat în joc de zeiţa Eris, naşa în antichitate a tuturor discordiilor. Geloasă că nu fusese învitată Citește în continuare

22 aprilie 2010 Posted by | Intelo, Istorie, povesti suprapuse | , , , | Lasă un comentariu

22/apr/2010 Cu Matrioşka, la „rădăcina” Rusiei postsovietice (1/3)

Viteză şi memorie: Rusia postsovietică

Iulia Deleanu despre

Adrian Cioroianu, Geopolitica Matrioşkăi. Rusia postsovietică în noua ordine mondială, Editura Curtea Veche, Bucureşti, 2009, 390 p.

(1/3)

text publicat în Observator cultural, 05 martie a.c.

„Occidentul poate lucra cu acest om”

Geopolitica Matrioşkăi (Editura Curtea Veche) este o carte profundă, cu documentaţie exhaustivă, o carte de istorie contemporană, cu toate capcanele pe care le prezintă un asemenea demers, ştiut fiind că, fără distanţare suficientă în timp, există riscul alunecării spre jurnalistică. Ceea ce reuşeşte Adrian Cioroianu este dificilul echilibru între ştiinţă şi sinteză plastică a observaţiilor, echilibru obţinut prin accentul care cade mai mult pe expozeu decît pe comentariu. 
 
Tema este „dimensiunea estică a geopoliticii romîneşti“, cu „provocările care vin de acolo“, scrisă din perspectiva cuiva care crede că, fără „autoritarism, lucrurile nu par a merge în Rusia“. Punctul de pornire este definirea Războiului Rece: orice minus înregistrat de un adversar echivala cu un plus pentru celălalt. Un joc, în aparenţă, simplu; o lume, în aparenţă liniştită, trăind Citește în continuare

22 aprilie 2010 Posted by | Bibliografii, caricaturi / comics, Geopolitica, Intelo, Istorie | , , , , | Lasă un comentariu

21/apr/2010 Astăzi începe conferinţa internaţională de istorie de la Chişinău

CONFERINŢĂ INTERNAŢIONALĂ
ISTORIE, CULTURĂ ŞI CIVILIZAŢIE ÎN EUROPA DE SUD-EST

ediţia a XI-a, Chişinău, 21-23 aprilie 2010

HISTORY, CULTURE AND CIVILIZATION IN SOUTHEASTERN EUROPE
11TH edition of the International Academic Conference
Chişinău, April 21-23, 2010
 

Asociaţia Tinerilor Istorici din Republica Moldova organizează, în parteneriat cu Institutul Cultural Român cea de-a XI-a ediţie a Conferinţei Internaţionale „Istorie, Cultură şi Civilizaţie în Europa de Sud-Est”, care va avea loc la Chişinău, în perioada 21-23 aprilie 2010.

Conferinţa a devenit deja o tradiţie în mediul academic regional, fiind un factor stimulator pentru tinerii istorici din Moldova şi facilitând, totodată, comunicarea academică între specialişti din diverse state europene.

Lucrările conferinţei sunt organizate pe două ateliere: I. Cercetarea şi predarea Holocaustului şi II. Studierea regimurilor totalitare.

La sesiunile de comunicări sunt invitaţi istorici de prestigiu din ţară şi de peste hotare: Dennis DELETANT (University Colledge of London), Armin HEINEN (RWTH-Aachen), Antonio NADAL (Universidad de Malaga), Adrian CIOROIANU (Universitatea din Bucureşti), Gheorghe NEGRU, Igor CAŞU si Ion VARTA (Institutul de Istorie, Stat şi Drept al Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova). De asemenea, la lucrări vor participa cercetători din partea institutelor de profil din România: Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, Institutul Român de Istorie Recentă, Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului, Institutul de Istorie „A.D. Xenopol”, Centrul de Istorie a Imaginarului.

Program – Agenda_conferinta_Chisinau

21 aprilie 2010 Posted by | avanpremieră, Intelo, Istorie | , | Un comentariu

20/apr/2010 Rusia şi terorismul cecen: pumnul sau palma? (1/2)

Pumnul sau palma? Rusia şi terorismul cecen

Adrian Cioroianu

(1/2)

Atentatele cu bombă din metroul de la Moscova, din dimineaţa lui 29 martie a.c. – soldate cu 38 de morţi şi alte zeci de răniţi – au fost cele mai dure incidente de acest fel din ultimii şase ani. Până atunci, “recordurile” dramei erau deţinute acolo de alte două evenimente de gen: mai întâi atentatele cu bombe din câteva blocuri moscovite (în septembrie 1999), soldate cu peste 200 de morţi – atentate puse în seama cecenilor, dar care au născut în Rusia şi în Occident noian de teorii, unele conspiraţioniste, ce implicau şi forţele ruseşti de securitate (FSB). Aceste blocuri aruncate în aer au rămas Citește în continuare

20 aprilie 2010 Posted by | Geopolitica, Intelo, Istorie | , , , | Lasă un comentariu

19/apr/2010 Ce putem aştepta de la parteneriatul româno-polonez? La masa “Adevărului”: Adrian Cioroianu în dialog cu Ovidiu Nahoi şi Ion M. Ioniţă (4/4)

“Polonia va juca un rol din ce în ce mai important”. Despre Katyn, despre Kaczynski, despre relaţiile româno-poloneze

Adrian Cioroianu în dialog cu Ovidiu Nahoi şi Ion M. Ioniţă

(interviurile 2+1 “Adevărul”, 12 aprilie a.c.)

4/4

„Parteneriatul cu Polonia este unul dintre cele mai importante pentru România”

Ion M. Ioniţă: România şi Polonia sunt legate de un parteneriat strategic. Ce înseamnă acest parteneriat?

Adrian Cioroianu: În opinia mea, este unul dintre cele mai importante. Şi o spun fără vreo legătură cu moartea preşedintelui polonez. Polonia va juca în perioada următoare un rol foarte important în Europa. E o ţară mare şi cu o medie de vârstă relativ tânără faţă de ţările occidentale. Cred că pe acest fond, Polonia va deveni un stat foarte important. Polonia şi România sunt unite de un dat geografic: suntem frontiera Occidentului în zonă. Vorbim de Polonia la Marea Baltică, de România şi Bulgaria la Marea Neagră. Citește în continuare

19 aprilie 2010 Posted by | Geopolitica, Intelo | , , , , , | Un comentariu

17/apr/2010 La masa “Adevărului”: Adrian Cioroianu în dialog cu Ovidiu Nahoi şi Ion M. Ioniţă (3/4)

“Polonia va juca un rol din ce în ce mai important”. Despre Katyn, despre Kaczynski, despre relaţiile româno-poloneze

Adrian Cioroianu în dialog cu Ovidiu Nahoi şi Ion M. Ioniţă

(interviurile 2+1 “Adevărul”, 12 aprilie a.c.)

3/4

Ovidiu Nahoi: Cum au fost întâlnirile cu polonezii la care aţi participat?

Adrian Cioroianu: E drept că erau un cuplu proverbial, din multe puncte de vedere. Nu are rost să ascund lucrul acesta. Dincolo de toate acestea, preşedintele polonez era un tip extraordinar de calm, nu se enerva niciodată. Îmi amintesc foarte bine reuniunea din vara anului 2007 de la Bruxelles. Se discutau problemele legate de ceea ce avea să devină viitorul Tratat de la Lisabona. Discuţiile s-au prelungit până pe la 1-2 noaptea. Delegaţia poloneză cerea mereu pauze pentru consultări. În spatele preşedintelui polonez era ministrul de Externe… o doamnă admirabilă. Preşedintele Kaczynski  nu vorbea decât poloneză. Foarte des, se consulta cu ea, ea îi şuşotea ceva şi spunea: acum trebuie să ieşim să ne consultăm. Se făcea pauză un sfert de oră, ei ieşeau. Cei rămaşi în sală şuşoteau şi ei: acum sună la Varşovia să se consulte cu fratele.

Era un prooccidental, dar nu un euro-entuziast. Ca şi Vaclav Havel. Trebuie să acceptăm că pot exista şi în Europa de Est Citește în continuare

17 aprilie 2010 Posted by | Geopolitica, Intelo, Istorie | , , , , | Lasă un comentariu

17/apr/2010 Săptămâna viitoare, o conferinţă internaţională de istorie la Chişinău

Istorie, Cultură, Civilizaţie în Europa de Sud-Est

 Cea de-a cea de-a XI-a ediţie a Conferinţei Internaţionale „Istorie, Cultură şi Civilizaţie în Europa de Sud-Est” va avea loc la Chişinău, în perioada 21-23 aprilie, în organizarea Institutului Cultural Român, prin Direcţia Români din Afara ţării, în parteneriat cu Asociaţia Tinerilor Istorici din Republica Moldova.

Conferinţa a devenit deja o tradiţie în mediul academic regional, fiind un factor stimulator pentru tinerii istorici din Moldova de peste Prut şi facilitând, totodată, comunicarea academică între specialişti din diverse state europene.

Lucrările conferinţei sunt organizate pe două ateliere: Cercetarea şi predarea Holocaustului şi Studierea regimurilor totalitare.

Au fost invitaţi, pentru a prezenta comunicări, istorici de prestigiu din ţară şi de peste hotare: Dennis Deletant (University Colledge of London), Armin Heinen (RWTH-Aachen), Antonio Nadal (Universidad de Malaga), Adrian Cioroianu (Universitatea Bucureşti), Igor Caşu şi Ion Varta (Institutul de Istorie, Stat şi Drept al Academiei de Ştiinţe din Republica Moldova). Vor participa la lucrările conferinţei şi cercetători din partea institutelor de profil din România (Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, Institutul Român de Istorie Recentă, Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului, Institutul de Istorie „A.D. Xenopol”, Centrul de Istorie a Imaginarului).

– după Jurnalul naţional, 17 aprilie a.c.

17 aprilie 2010 Posted by | avanpremieră, Istorie | , , , | Lasă un comentariu

17/apr/2010 O emisiune TVR1 despre consecinţele accidentului de la Smolensk

… astăzi, 17 aprilie a.c., ora 11.00, TVR1 (realizator Luca Niculescu) găzduieşte o emisiune specială despre consecinţele accidentului de la Smolensk. Invitaţi: Jaroslaw Godun (directorul Institutului cultural polonez la Bucureşti), analistul Dan Dungaciu, prof. Adrian Cioroianu.

aici, înregistrarea emisiunii

17 aprilie 2010 Posted by | avanpremieră, Intelo | , , , , , , | Lasă un comentariu

16/apr/2010 La masa “Adevărului”: Adrian Cioroianu în dialog cu Ovidiu Nahoi şi Ion M. Ioniţă (2/4)

„Polonia va juca un rol din ce în ce mai important”. Despre Katyn, despre Kaczynski, despre relaţiile româno-poloneze

Adrian Cioroianu în dialog cu Ovidiu Nahoi şi Ion M. Ioniţă

(interviurile 2+1 “Adevărul”, 12 aprilie a.c.)

2/4

Ovidiu Nahoi: Episodul Katyn este un tip de diferend comparabil cu cel româno-rus privind tezaurul?

Adrian Cioroianu: Se poate face o paralelă. Dar, până la urmă, noi spunem tezaur, dar e vorba doar de nişte obiecte. În cazul Poloniei, e vorba de oameni, de o întreagă elită care a fost ucisă în zona Katyn. Rusia nu a vrut să discute aceste lucruri.  Aduceţi-vă aminte că în 2009 guvernul Putin a dat o lege prin care oricine Citește în continuare

16 aprilie 2010 Posted by | Geopolitica, Intelo | , , , , , | Lasă un comentariu

16/apr/2010 Ieri a avut loc cea de-a IV-a şedinţă a Consiliului Consultativ al MAE

Consiliul Consultativ al MAE a discutat priorităţile în raport cu vecinătatea răsăriteană

după cotidianul.com, 15 aprilie a.c.

Priorităţile de politică externă în raport cu vecinătatea răsăriteană a României – aceasta a fost tema celei de-a patra reuniuni, ieri, a Consiliului Consultativ al MAE. Participanţii au convenit că e important ca actuala putere să vizeze creşterea schimburilor comerciale, inclusiv prin identificarea unor oportunităţi pentru mediul de afaceri român, dezvoltarea proiectelor energetice şi asigurarea securităţii şi stabilităţii regionale. Participanţii au apreciat Citește în continuare

16 aprilie 2010 Posted by | Geopolitica, Intelo | , | Lasă un comentariu

15/apr/2010 Cea de-a 445-a poveste suprapusă: reabilitarea dlui Goe

Începînd cu 08 aprilie a.c., Adrian Cioroianu a reluat rubrica Poveşti suprapuse în revista Dilema veche. Sub acest generic, în intervalul iunie 1998 şi aprilie 2007 au apărut, în Dilema şi Dilema veche,  444 de „poveşti” – dintre care primele 101 au fost publicate, acum nouă ani, în volumul Scrum de secol. O sută una de poveşti suprapuse, Ed. Curtea Veche, Bucureşti, 2001. Cea care urmează este povestea cu numărul 445 (D.v. nr. 321, 08 aprilie a.c.)

Reabilitatea postumă a domnului Goe

Adrian Cioroianu

În chiar aceste zile se fac fix trei ani de zile de cînd poveştile (445, cu aceasta) nu s-au mai suprapus aici. Timp în care, printre altele, m-am gîndit la ce spunea învăţătoarea mea din şcoala generală – şi iată, îţi destăinui şi ţie, cititorule: anume că se prea poate – spunea doamna – ca I.L. Caragiale, pe cînd mergea odată cu trenul de la Ploieşti la Bucureşti, chiar să fi întîlnit în vagon un june răsfăţat care să-l fi inspirat în crearea personajului “dl Goe”. Am verificat: povestioara, înainte de a apărea în manualele noastre, a fost publicată în ziarul “Universul”, pe 12 mai 1900. În tramă e vorba de un puşti de vreo 10 anişori – el se născuse, adicătelea, pe la anul 1890.

Iar dacă acceptaţi că învăţătoarea mea avea dreptate – şi dacă acceptaţi şi convenţia –, atunci e foarte probabil ca junele Goe, după episodul caragelian – fireşte – şi după ce a terminat cu repetenţiile, să fi urmat o şcoală militară (marinercanonieriLe Formidable… e credibil!). Şi taman venea peste România marele răzbel din 1916: moment în care dl Goe era un mîndru ofiţer de 26 de ani, tocmai bun spre a trece batalioanele române peste Carpaţi! Ceea ce a şi făcut – fără a putea, evident, schimba cursul (nefast, pentru noi, al) războiului. Plin de noroc cum era (doar ştiţi cum îl scuipau de deochi mam’mare şi tanti Miţa!), el a scăpat nevătămat din lupte; ba chiar medaliat. Vă place, nu vă place, dl Goe putea fi unul dintre eroii ce au făcut România mare!

A mai trecut ceva vreme. Pe la 30 şi de ani, dl Goe – nici el băiat sărac – a luat de nevastă o fată educată la pension, cu casă în Bucureşti şi cu ceva pămînturi în provincie. Apoi le-au apărut doi copilaşi: fetiţa semăna cu dl Goe, iar băiatul semăna (din fericire?) cu mama sa – aşa cum se întîmplă şi la alţii. În scurt timp dl Goe a lăsat armata şi a trecut la afaceri. Cu spor. A făcut şi ceva politică – şi de un lucru pot să vă asigur: el n-a avut de-a face nici cu legionarii, nici cu comuniştii! Ba dimpotrivă: i-a înjurat, în stilu-i copios, şi pe unii, şi pe alţii. Ca aproape orice român respectabil, în anii ’30 a fost un susţinător al regelui Carol al II-lea. Ba chiar, în 1938, e foarte probabil să fi intrat în Frontul Renaşterii Naţionale, partidul-fanion al ţării.

[[[   Istoria contrafactuală & alternativă a secolului XX, pe înţelesul oricui   ]]]

Dar, iaca, noi nori de război veneau peste biata ţară română! Dl Goe ajunsese un bărbat de 50 de ani. Experimentat, cu ceva relaţii şi bun la verb, el devine, în mai ’40, unul dintre directorii din Ministerul Propagandei Naţionale (ministru: istoricul C.C. Giurescu). În vara aceluiaşi an, drama: ungurii ne iau parte din Ardeal, ruşii ne iau Basarabia şi parte din Bucovina. Vă place, nu vă place, dl Goe chiar a suferit. A scris articole, a vorbit la radio; pana lui şi vocea lui au tunat împotriva cotropitorilor.

Dar calvarul său abia începuse. Vine la conducere Ion Antonescu – plus legionarii, iniţial. Codreniştii & simiştii nu-l prea iubeau pe dl Goe. Drept care distinsul bărbat stă mai mult ascuns cîteva luni, pînă trece iuful. În vara lui ’41, cînd Antonescu spune “Vă ordon, treceţi Prutul!”, dl Goe – liber, la el acasă – a lăcrămat iarăşi şi mai-mai să se ofere voluntar. Noroc cu soţia şi copiii, care l-au domolit. Pana şi verbul dlui Goe s-au animat iarăşi: împotriva lui Stalin, pentru mareşalul-Conducător şi pentru axa Roma–Bucureşti–Berlin. Dl Goe, speriat de ruşi (ca mai toţi românii), a tot sperat că arma secretă a lui Hitler apare – dacă nu azi, atunci mîine.

La finele lui august ’44, în lipsa armei lui Hitler, au apărut în Bucureşti cazacii lui Stalin. Dl Goe, totuşi, era neclintit în optimismul său. Ajunsese chiar să-l aprecieze pe regele Mihai. În ’45, la reforma agrară, dl Goe a pierdut ceva pămînturi – dar tot mai avea. La toţi cei care-i treceau pragul el le spunea, în acel an: “Nu ne vor lăsa anglo-americanii!”. O vreme, l-a bătut gîndul să intre în Frontul Plugarilor, al lui Petru Groza – pe care-l cunoscuse în treacăt prin anii ’30. N-a mai fost cazul. În ’46, personajul nostru – tras la faţă şi de tot albit – a fost demascat, printre alţii, în “Scînteia”, ca vinovat de războiul antisovietic. În ’48 a fost arestat. Copiii săi au fost daţi afară din case şi trimişi la munca de jos. La puţin peste 60 de ani, într-una dintre numeroasele închisori ale ţării, dl Goe a murit visînd la ceva mîncare şi la bulevardele pe care, copil fiind, le străbătea în birjă, de 10 Mai, altădată.

Vă place, nu vă place, se prea poate ca dl Goe să fi fost, şi el, un martir din acest memorial al durerii.

__________________________

 

by Bill Schorr

15 aprilie 2010 Posted by | Intelo, povesti suprapuse | , , | 5 comentarii

13/apr/2010 La masa „Adevărului”: Adrian Cioroianu în dialog cu Ovidiu Nahoi şi Ion M. Ioniţă (1/4)

„Polonia va juca un rol din ce în ce mai important”. Despre Katyn, despre Kaczynski, despre relaţiile româno-poloneze

Adrian Cioroianu în dialog cu Ovidiu Nahoi şi Ion M. Ioniţă

(interviurile 2+1 „Adevărul”, 12 aprilie a.c.)

1/4

Profesorul Adrian Cioroianu: „Polonezii sunt un popor care de multe ori a fost pus în situaţii-limită, dar s-a ridicat surprinzător de bine.

Avantajul unei democraţii este capacitatea de a trece peste cele mai teribile şocuri, spune Cioroianu. În calitate de ministru al Afacerilor Externe, post pe care l-a ocupat timp de un an, între aprilie 2007 şi aprilie 2008, Adrian Cioroianu a avut prilejul să-i întâlnească pe preşedintele Lech Kaczynski, decedat sâmbătă în accidentul aviatic de la Smolensk, dar şi pe fratele său geamăn, Jaroslaw Kaczynski, care a fost până în noiembrie 2007 prim-ministru al Poloniei.

Ovidiu Nahoi, Adrian Cioroianu, Ion M. Ioniţă – foto: Adevărul

Adrian Cioroianu vorbeşte despre personalitatea fostului preşedinte Kaczynski şi despre urmările teribilului şoc pe care îl trăieşte în aceste zile societatea poloneză. Istoric de profesie, profesor la Universitatea Bucureşti, Cioroianu este convins că Citește în continuare

13 aprilie 2010 Posted by | Geopolitica, Intelo, Istorie | , , , , , | Un comentariu

12/apr/2010 O (altă) emisiune TV despre accidentul delegaţiei conduse de preşedintele polonez Kaczynski…

… astăzi, luni 12 aprilie a.c., ora 20.00, pe postul B1TV. Printre invitaţi, prof. univ. Adrian Cioroianu.

12 aprilie 2010 Posted by | avanpremieră, Intelo | , , , | Lasă un comentariu