02/iun/2010 Transnistria – ghiuleaua rusească de la glezna Republicii Moldova (2/3)

Transnistria: ghiuleaua rusească de la glezna R. Moldova

Adrian Cioroianu

(1/3); (2/3)

Ce poate face România?

României i-au trebuit timp şi inspiraţie pentru a-şi contura o linie politică în raport cu R. Moldova. Şi, chiar dacă ea există (ceea ce cred), e greu de spus dacă ea întruneşte constant consensul tuturor factorilor de decizie de la Bucureşti. Dar care este linia de conduită vis à vis de Tiraspol? Dincolo de retorica scutului antirachetă şi de polemica avioanelor F-16, este conştientă România de vecinătatea aproape directă cu o enclavă rusească înarmată (şi care ar ajunge şi mai înarmată, dacă situaţia ar cere-o)? Românii care doresc integrarea europeană a R. Moldova, înţeleg ei că Transnistria (şi nu europrudenţa unor decidenţi de la Bruxelles) este piedica cea mai mare în acest sens? Iar românii care doresc (re)unirea ţării lor cu R. Moldova, înţeleg ei prin aceasta şi o unire cu Transnistria? Îşi poate cineva imagina că va veni o vreme în care Bârladul şi Tiraspolul vor fi la fel de sensibile la soft power-ul ce emană de la Bucureşti?

De fapt, această ultimă întrebare Rusia şi-a pus-o încă din anul 2003. Atunci – potrivit Moscovei –, preşedintele Voronin era la un pas de a accepta soluţia propusă de preşedintele Putin în medierea dintre Chişinău şi Tiraspol (vezi “planul Kozak” ş.cl.) – şi, totuşi, nu a făcut-o. Unii analişti ruşi[1] sunt convinşi că cei ce l-au deturnat au fost diplomaţi ai UE şi ai SUA care (inspiraţi de Bucureşti) i-ar fi sugerat preşedintelui moldovean următorul scenariu: dat fiind că România urma să adere la UE şi dat fiind că se crea astfel o şi mai mare oportunitate pentru ca cetăţenii R. Moldova să ceară paşapoarte româneşti, era de aşteptat ca şi “supuşii” dlui Smirnov să nu rămână indiferenţi la această tentaţie – şi, deci, ca Transnistria să revină de bună voie în graniţele R. Moldova. Personal, am dubii că Vl. Voronin putea crede aşa ceva (sau că el şi-ar fi putut dori, fie şi din interes, integrarea europeană a unei Românii de care s-a temut constant!). Dar ipoteza este grăitoare pentru rolul pe care analiza rusească îl conferă Transnistriei în relaţia dintre R. Moldova şi România. (va urma)

---

[1] Precum Mihail Troiţki, “Accepting the Inevitable?”, în Russia in global affairs, vol. 7, nr. 2, aprilie-iunie 2009, p. 134.

Publicitate