27/mai/2010 Povestiri din „Dilema veche”: Pe cine iubesc (în văzul lumii!) miresele din Chişinău?

Moldoveneşti (3)

Pe cine iubesc (în văzul lumii!) miresele din Chişinău?

 Adrian Cioroianu

            Şi nu mică mi-a fost mirarea, mai alaltăieri, cînd am văzut nu una, nu două, ci cel puţin patru pîlcuri de nuntaşi care, cu mireasa & ginerică în frunte, s-au adunat sub statuia lui Ştefan cel Mare din centrul Chişinăului pentru poza rituală. Dacă auzul nu mi-a jucat feste, unii gavareau pa ruski. Ce-l face pe un nuntaş rusofon să vină şi să-şi imortalizeze fericirea cu un domnitor medieval non-rus pe fundal? Nu pot decît presupune (probabil că lui Pierre Nora – istoricul francez ce a identificat “les lieux de mémoire” – Chişinăul de azi i s-ar fi părut tocmai bun de studiat). Voi reveni la statuie – dar mai întîi voi spune că pentru vizitatorul ce eram prima surpriză a fost rezonanţa sonoră de la nivelul străzii. Cineva venit de dincoace de Prut – şi care ştie cît efort identitar au investit intelectualii basarabeni românofoni, acum 20 de ani, în “recuperarea” limbii materne – va fi poate uimit de cît de prezentă e limba rusă în zumzetul diurn al oraşului.

Publicitate

27/mai/2010 Din istoria celui de-al II-lea război mondial: acum 69 de ani, scufundarea cuirasatului Bismarck (3/3)

Scufundarea cuirasatului Bismarck

 – 27 mai 1941 –

Adrian Cioroianu

(3/3)

Atacul decisiv a urmat în dimineaţa lui 27 mai 1941. Mai multe vase britanice – printre care cuirasatele HMS King George V, HMS Norfolk, HMS Rodney ş.a. – l-au urmărit îndeaproape, torpilându-l şi bombardându–l fără încetare. Chiar dacă blindajul rezista încă bine, din nefericire pentru Bismarck torpilele inamicului au atins cârma sa, practic distrugând-o. În aceste condiţii, fără cârmă şi cu viteza mult micşorată, cuirasatul Bismarck

27/mai/2010 Nu rataţi astăzi, în „Dilema veche” nr. 328: despre omul care s-a opus lui Hitler, lui Stalin şi Vaticanului

… la 30 de ani de la moartea lui Iosip Broz Tito – o „poveste suprapusă” de Adrian Cioroianu.

(foto: oslobodjenje.ba)

27/mai/2010 Între Sfântul Scaun şi Partidul comunist: catolicii din România (2/5)

Catolicii din România, între Sfîntul Scaun şi partidul unic

Alexandru Mirea

(2/5)

Universalismul catolic faţă în faţă cu internaţionalismul comunist

Problemele catolicilor din ţările care au intrat după 1945 în sfera de influenţă a Uniunii Sovietice, aşadar şi a celor din România, s-au datorat aprecierilor deosebit de negative, cu caracter politic, făcute de autorităţile comuniste la adresa Sfîntului Scaun („centru al reacţiunii internaţionale”, „fiecare sacerdot […] este un perfect agent informator al Papei” ş.a.m.d.). Acestea trebuie puse în relaţie cu faptul că în timpul pontificatelor lui Pius al XI-lea (1922-1939) şi Pius al XII-lea (1939-1958) centralizarea şi subordonarea spirituală şi canonică a structurilor bisericii s-au accentuat faţă de pontificatele precedente. (foto: Radio România Actualităţi)

Persecuţiile anticatolice s-au declanşat în perioada interbelică în URSS, unde