11/mai/2010 Imagini de la parada de 9 mai (a.c.) din Piaţa Roşie, Moscova

– aici, un slideshow cu mai multe imagini

Publicitate

11/mai/2010 De la legionarism, prin comunism, spre liberalismul suedez – memoriile Anei Maria Narti (4/5)

Despre lumea de azi şi despre România care a fost odată

– atunci când Trecutul bunicilor şi părinţilor noştri devine pentru noi o ţară străină (şi uneori dragă) –

 Adrian Cioroianu

 (prefaţă la volumul recent apărut Fiare, îngeri şi martiri. Însemnări despre seducţia totalitară, de Ana Maria Narti, Fundaţia culturală “Camil Petrescu” & Revista “Teatrul azi” & Editura Cheiron, Bucureşti, 2010)

(4/5)

Şi totuşi, „schimbarea la faţă”

Crescută într-o familie care are numai poveşti şi amintiri crâncene despre comunismul sovietic, Ana Maria Narti ajunge în 1954 studentă la Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti. Învaţă limba rusă ca prin minune, din preţuire pentru marea cultură a Rusiei ţarilor (şi, probabil, dintr-un gest de dragoste faţă de bunicii materni, dispăruţi). Şi, mai ales, adolescenta Ana Maria descoperă lumea teatrului, ca formă minimală de libertate (acesta este, de fapt, un eveniment ce se va dovedi providenţial în viaţa autoarei).

La moartea lui Stalin (în martie 1953), liceeana Ana Maria era încă o anticomunistă fanatică. Dar patru ani mai târziu se produsese deja „schimbarea la faţă”

11/mai/2010 Rusia şi prezenţa navelor flotei SUA la Marea Neagră (1/4)

Aleksandr Dugin – „Rusia respinge prezenţa navelor flotei SUA în Marea Neagră”

– interviu realizat de Gabriela Ioniţă

Aleksandr Dughin Gelyevich  – cunoscut politolog şi unul dintre cei mai populari ideologi ai expansionismului şi naţionalismului rus. Asociat în multiple rânduri apropiaţilor Administraţiei de la Kremlin şi cu relaţii strânse în cadrul Forţelor militare ruse, A. Dugin este liderul Partidului Eurasia şi creatorul şcolii ruse moderne de geopolitică.

(1/4)

G.I.: – Vedem zilnic în toate părţile lumii demonstraţii de amploare. E un mod democratic de a-ţi exprima dezacordul. În Rusia, măsurile autorităţilor, dar şi inabilitatea opoziţiei au concurat la ducerea acestui drept în derizoriu. Populaţia nu crede în instituţia acestui drept cetăţenesc. Poate tocmai de aceea episodul Kaliningrad a făcut atât de multă vâlvă. Dvs. cum vedeţi acest episod ?

A.D.: – Sunt de acord că există unele probleme cu modul de funcţionare a democraţiei în Rusia. Dar în acelaşi timp cred că există o foarte mare problemă a democraţiei ca atare

11/mai/2010 Când a început România comunistă o politică independentă faţă de Moscova? (4/5)

Cînd a început România comunistă o politică independentă faţă de Moscova?

Note de lectură: pe marginea cărţii 1968. Din primăvară pînă în toamnă, de Mihai Retegan, Ed. RAO, Bucureşti, 1998

Alexandru Mirea

(4/5)

O a doua întrebare fundamentală la care profesorul Retegan încearcă să-i găsească răspunsul este de ce nu a intervenit Brejnev în România ci în Cehoslovacia. În primul rînd, revendicările lui Ceauşescu la adresa Moscovei aveau un caracter mai degrabă spectaculos decît de substanţă: desfiinţarea OTV şi a NATO, limitarea prerogativelor CAER, conducerea prin rotaţie a Forţelor Armate Unite (FAU), refuzul efectuării de operaţiuni militare străine în România şi achiziţii de tehnologie occidentală. În al doilea rînd, poziţia Cehoslovaciei era strategică în drumul spre RFG şi Austria; de asemenea, unele documente relevă dorinţa Moscovei de a introduce arme nucleare pe teritoriul RSC.