G E O P O L I T I K O N

Spectacolul ideilor pe hartă

06/mart/2010 EURAST recomandă: „The Economist” despre cursa energetică dintre South Stream, Nord Stream şi Nabucco în Europa Centrală

Energy security in Europe. Central questions

United in the cause of undermining Russian pipeline monopolies
Mar 4th 2010 | BUDAPEST AND WARSAW | From The Economist print edition

DOES “Central Europe” exist? It depends on the political climate. Amid worries that France and Germany are stitching up the European Union’s decision-making, the Czech Republic, Hungary, Poland and Slovakia are reviving their ties and pushing shared ideas on energy security and relations with the east.

The alliance began in Visegrad, a Hungarian town, in 1991, when even the EU’s waiting-room seemed distant. Once dreams of joining Western clubs became reality, co-operation all but dissolved. New members shunned anything that made them seem different from the rest. Squabbles, most recently over the treatment of ethnic Hungarians in Slovakia, dominated Visegrad meetings. Some even suggested winding the club up.

Not any more. At a summit in Budapest on February 24th Visegrad showed signs of renewed life. The big shift is in Poland, where go-it-alone policies have given way to enthusiasm for working with the neighbours. Under the voting rules of the Nice treaty, in force until 2014, Visegrad countries have as many votes in the EU as France and Germany combined. (harta: The Economist, 04 martie a.c.)

Next year Hungary and Poland will each have six months in the EU’s rotating presidency. Eurocrats in Brussels like to portray the rotating presidency as largely redundant now there is a permanent European Council president. The Poles and Hungarians are working closely together to disprove this. Hungary wants a “Danube strategy” to divert EU money and attention to the river basin. Poland supports this, in return for Hungarian backing for more EU aid to countries such as Georgia, Moldova and Belarus.

The group is gaining allies. “Visegrad-Plus” adds some neighbours, largely from the former Austro-Hungarian empire. Most of these (especially the core four) depend heavily on Russian gas and oil. These are typically costly and come from clapped-out fields along ageing pipelines through unreliable transit countries, with unwelcome political conditions attached.

One way to change this would be to turn the east-west gas pipelines into a grid, with interconnectors running north to south. New Hungarian pipelines to Romania and Croatia will be finished this year. A Czech-Polish connector will open in the summer of 2011. An EU-financed Bosnian-Serbian link will be announced on March 5th. A second idea is coastal terminals in Poland and Croatia to import liquefied natural gas by tanker from countries such as Qatar. The third plan is Nabucco, an ambitious pipeline to connect Caspian and Iraqi gasfields to Europe via Turkey.

Visegrad is also pushing for EU rules on mutual help in energy crises. These could offer the region greater security. But big obstacles remain. One is Russia, which is intensifying its co-operation with friendly energy companies in France, Germany and Italy. On a trip to France, Russia’s president, Dmitry Medvedev, started formal talks on the sale of up to four Mistral-class warships, while France’s GDF Suez gained a 9% stake in the Nord Stream pipeline.

Russia also continues to push South Stream, a Russian-backed Black Sea pipeline. But it now has less backing than Nabucco. The new Croatian prime minister, Jadranka Kosor, visited Moscow this week and signed up to receive gas from South Stream. But Hungary and other countries have stiffened Croatian resistance to other Russian plans, such as the attempt to gain control of an oil pipeline from the Croatian coast to Hungary. That is a lifeline for Hungary’s energy company, MOL, which otherwise depends solely on oil from the east and is fighting attempts by a Russian company, Surgutneftegaz, to gain control.

The biggest problem is that energy security costs money. Gas interconnectors, for example, sound fine. But the extra competition they bring hits market share for companies used to cosy national monopolies. The Visegrad governments may gripe about west Europeans. But they have plenty to do on the home front.

Reclame

6 martie 2010 Posted by | Geopolitica, Intelo | , , , , , , | Lasă un comentariu

06/mart/2010 A apărut nr. 2/februarie a.c. al revistei culturale „Timpul” din Iaşi

… din sumar (aici revista în format pdf. – TIMPUL_134 – nr 2 – februarie_2010) :

● „BOR, stat şi naţiune: o Reformă?” – Bogdan C. Enache ● „Publish or perish! Philologorum agonia” – Marcela Ciortea ● „Identitatea culturală” – Adrian Niţă ●  „Corespondenţă din Londra” – Ana Maria Pascal ● „Mundaneum – ordinea lucrurilor” – Valeriu Gherghel ● „Mişcarea Goma pentru drepturile omului la 33 de ani” – Flori Bălănescu

Sorocul Lui Nero

de Konstantinos KAVAFIS

 Nero nu se nelinişti cînd auzi / prezicerea oracolului delfic:

„Fereşte-te de şaptezeci şi trei de ani!“ / Timp era berechet să-şi ducă traiul:

abia împlinise treizeci de ani. Sorocul / ce-i hărăzise zeul i-ajungea din plin

spre-a stăvili capcane viitoare. / Se-ntoarce-acum la Roma, puţin cam obosit,

plăcută oboseală, dup-o călătorie / bogată-n zile pline de desfătări senzuale –

în teatre, prin grădini, pe la palestre…

Serile, ah! din cetăţile-Ahaiei… / Şi voluptatea mai ales a trupurilor goale…

Aşa se gîndea Nero. În Spania însă, Galba / îşi strînge-n taină-armata şi-o instruieşte.

Galba, bătrînul de şaptezeci şi trei de ani.

(traducere de Elena Lazăr)

6 martie 2010 Posted by | arta, Intelo | | Lasă un comentariu

06/mart/2010 In memoriam Grigore Vieru: nume de stradă la Iaşi, bust la Craiova

Recunoaşterea oficializată a poetului basarabean

GRIGORE VIERU A DEVENIT NUME DE STRADĂ

Constantin Romulus Preda

„Moartea lui Grigore Vieru va contribui la redeşteptarea basarabeană”-spunea, alături de alţi mari cărturari de la Chişinău, şi Petru Lucinschi la 21 ianuarie 2009.Ceea ce s-a şi întâmplat, la sfârşitul anului trecut, când, la Iaşi şi la Chişinău, a avut loc Festivalul Internaţional de Poezie „Grigore Vieru”, prin strădania primarilor Gheorghe Nechita şi Dorin Chirtoacă, „doi români basarabeni şi basarabeni români”, care s-au zbătut şi au acţionat într-o frăţietate venită din rădăcinile adânc înfipte în istorie.

Cei doi primari, parcă copiindu-l pe Aurel Antonie Solomon (primarul Cetăţii Băniei), din dragoste neţărmurită pentru „Luceafărul” de peste Prut, au transpus în faptă ideea lansată de Filomela şi Daniel Corbu, editori ai Poetului, de a se clădi acest edificiu simbolic care să aibă mai multe componente:un festival de poezie, simpozionul ştiinţific, concursul menit a încuraja generaţia viitoare de creatori, premiile de consacrare şi peste toate întrunirea poeţilor români de pretutindeni, pentru a consolida (sub auspiciile poetului militant) redeşteptarea şi păstrarea conştiinţei românităţii.

În cadrul Simpozionului, desfăşurat deopotrivă la Chişinău şi la Iaşi, configurat sub aceeaşi temă simbolică, „Grigore Vieru-poet al spaţiului românesc”, au prezentat comunicări: Adrian Păunescu (care a relatat, pe larg, acţiunea în revista „Flacăra…”, pe care o conduce), Vlaeriu Matei, Nicolae Dabija, Mihai Cimpoi, Theodor Codreanu, Catinca Agachi, Victor Crăciun, Viorel Dinescu, Raisa Vieru(soţia lui Grigore Vieru), Alexei Marula, Ludmila Calnic, Ion Peliman etc.

Primul semn, (…) în amintirea trecerii pe pământul nostru a lui Grigore Vieru, se află la Iaşi, unde Municipalitatea a inaugurat, la sfârşitul anului 2009, strada ce poartă numele lui Grigore Vieru, gestul simbolic fiind făcut de către primarii Nechita şi Chirtoacă în prezenţa scriitorilor Nicolae Dabija, Adrian Păunescu, Horia Zilieru, Andi Andrieş, Mircea Chelaru, ultimul spunând că strada respectivă duce spre un singur ţel:Unirea, ideal căruia Grigore Vieru i-a dăruit întreaga sa viaţă.

Strada Grigore Vieru de la Iaşi reprezintă începutul unei căi prospective menite să pună în valoare conştiinţa marelui poet în contextul unităţii neamului. Grigore Vieru obişnuia să spună : „A înălţa monumente contemporanilor înseamnă a arunca cu piatra în posteritate!”

În exclusivitate pentru publicaţia „Expresul de Sud”, scriitorul basarabean Nicolae Dabija (redactor-şef al revistei „Literatura şi Arta”) ne-a declarat:”Grigore Vieru a fost evocat , la Iaşi şi Chişinău, nu numai prin cuvinte omagiale, prin analize ştiinţifice, prin evocări, ci şi prin aducerea în memoria participanţilor a versurilor sale cele cu verb românesc desăvârşit. La Casa de Cultură a studenţilor din Iaşi a avut loc un grandios omagiu adus poetului, prin însăşi opera lui.Începutul a fost marcat de Imnul Congresului Spiritualităţii Româneşti, pe versurile poetului Grigore Vieru, în interpretarea şi muzica regretatei Tatiana Stepa, cea mai sfâşietoare a folk-ului românesc, şi ea plecată prea devreme în lumea umbrelor.A fost un semn al unităţii spirituale sub care s-au desfăşurat cele două acte ale spectacolului:primul, „<<Strigat-am către tine>>”, cu o viziune teatrală pe versurile lui Vieru, înfăptuită de regizorul şi cineastul Anatol Codru.Al doilea act a fost oferit de celebrul trubadur Tudor Gheorghe, şi el vechi prieten al lui Grigore Vieru, cel dintâi care i-a răspândit creaţia în întregul românesc şi la românii de pretutindeni, cu vocea şi harul său inconfundabile. Sunt bucuros să aud că, şi la Craiova, primarul Aurel Antonie Solomon îi va ridica lui Grigore Vieru un bust în Parcul „<<Nicolae Romanescu>>”, gestul său fiind unul admirabil, mai ales că acelaşi primar a promis aducerea osemintelor mamei lui Vieru, Eudochia, de la Pererita la Chişinău, spre a se odihni, întru vecie, împreună cu celebrul său fiu.”

_______________________

– text publicat în ziarul Expresul de Sud, Craiova, martie a.c.

6 martie 2010 Posted by | arta, Intelo, Istorie | , , | 3 comentarii